Religie versus stiinta

În geneza iudaică, descrisă în Cartea Genezei din Vechiul Testament al Bibliei, ordinea creației este prezentată într-un mod distinct care corespunde cu tradițiile și învățăturile iudaice. Iată cum este prezentată ordinea creației în Geneza iudaică și cum se compară cu perspectivele științifice moderne:

Geneza iudaică (Cartea Genezei):

    • Ziua 1: Dumnezeu creează lumina și separă lumina de întuneric.
    • Ziua 2: Dumnezeu creează cerul și separă apa de apa.
    • Ziua 3: Dumnezeu usucă pământul și face să crească plante, arbori și ierburi.
    • Ziua 4: Dumnezeu creează soarele, luna și stelele.
    • Ziua 5: Dumnezeu populează cerurile și mările cu păsări și creaturi marine.
    • Ziua 6: Dumnezeu creează animalele pământului și, la final, pe om (Adam și Eva).

Perspectivele științifice moderne:

Procesul evolutiv sugerează că viața pe Pământ a evoluat pe parcursul a miliarde de ani, începând cu forme de viață simple (cum ar fi bacteriile) și evoluând treptat în organisme mai complexe, inclusiv plante, animale și în cele din urmă, oameni.

Principalele diferențe între Geneza iudaică și perspectivele științifice moderne includ:

Timpul și ritmul: Geneza prezintă o creație divină completă în șase zile, în timp ce știința indică procese evolutive care au avut loc pe parcursul unor perioade mult mai lungi de timp.

Ordinea detaliată: Geneza prezintă o ordine specifică în care diferitele aspecte ale lumii au fost create în zile succesive, în timp ce știința oferă o cronologie bazată pe dovezi empirice și pe evoluția naturală a vieții.

Cauza și scopul: Geneza atribuie creația directă lui Dumnezeu cu un scop spiritual și moral, în timp ce știința investighează cauzele naturale și mecanismele fizice ale lumii.

Ziua 1: Dumnezeu creează lumina și separă lumina de întuneric.

Interpretare: Crearea luminii poate fi comparată cu Big Bang-ul, momentul inițial al universului când energia și materia au început să se formeze și să se extindă, ducând la apariția luminii și separarea acesteia de întuneric.

Ziua 2: Dumnezeu creează cerul și separă apa de apă.

Interpretare: Aceasta ar putea reprezenta formarea atmosferei Pământului și separarea apelor de pe suprafața Pământului de cele din atmosfera superioară. Formarea planetelor, inclusiv a Pământului, și stabilirea oceanelor și continentelor ar putea fi interpretate aici.

Ziua 3: Dumnezeu usucă pământul și face să crească plante, arbori și ierburi.

Interpretare: Aceasta poate fi văzută ca apariția primelor forme de viață fotosintetice pe Pământ, cum ar fi algele și plantele, care au jucat un rol crucial în transformarea atmosferei prin producerea oxigenului.

Ziua 4: Dumnezeu creează soarele, luna și stelele.

Interpretare: Aici se poate crea confuzie, deoarece știința sugerează că soarele și stelele au fost formate înaintea Pământului. Totuși, aceasta poate fi interpretată ca momentul în care atmosfera Pământului a devenit suficient de transparentă pentru ca lumina soarelui și a stelelor să devină vizibilă de la suprafața planetei.

Ziua 5: Dumnezeu populează cerurile și mările cu păsări și creaturi marine.

Interpretare: Aceasta poate corespunde perioadelor geologice în care viața marină și primele forme de viață aviară au apărut și s-au diversificat.

Ziua 6: Dumnezeu creează animalele pământului și, la final, pe om (Adam și Eva).

Interpretare: Aceasta corespunde cu evoluția animalelor terestre și apariția oamenilor moderni (Homo sapiens).

Prin aceste interpretări, există într-adevăr o corespondență generală între ordinea creației din Geneza și secvența evenimentelor evolutive propuse de știință.

Poate vrei sa citesti si:

Din nou despre credinta

Cumva am ajuns pe blogul lui Arhi, iar acolo am dat peste o discutie legata de credinta. Omul are ce are cu astia de sunt credinciosi, mai exact crestini [ oare ce o fi de zis despre musulmani, budisti, etc. ? ]. DA, recunosc ca sunt credincios ca raspuns la evolutionism, pur si simplu nu cred ca adaptarea poate duce pana intr-acolo unde lacusta se transforma in om. Nu cred si pace. Nici in coincidente care duc la aparitia de noi specii, schimbari genetice ce te fac din floare in leu. Asa sunt eu, oricum nu sunt dovezi care sa sprijine niciunul din curente – credinciosi versus atei.

Din nou despre credinta crestina

A crede in Dumnezeu e una, a crede ca popii sunt ceva mai presus de noi, oamenii de rand e alta. A crede ca esti de capul tau in univers este iarasi o alta discutie, noi oamenii ne bazam pe propria credinta, care are la baza logica si experienta personala. Dar stii care sunt adevaratele minuni ale credintei – de orice fel? Faptul ca poate schimba oamenii, sa-i faca mai buni. Daca luam la puricat istoria si pe sefii bisericilor crestine – bine, aici mai mult catolice ar fi de discutat, pentru ca la ortodocsi sunt prea putine de spus, ajungem la ce concluzie vrem noi.

DA, nu poti sa zici ca papii au fost buni, nici ca acele Cruciade au adus ceva pozitiv in voata participantilor, poate ca au dus la extrem divergentele intre arabi si crestini, dar nu asta inseamna credinta. Credinta inseamna sa crezi ca daca esti mai bun e un lucru pozitiv, car ete ajuta, te inalta – de la conditia de om simplu, la OM. Unde ajungem dupa moarte? Unde meritam, evident. Prefer sa las misterul asta pentru cati ani la o parte, o sa aflu oricum.

Credința ortodoxa

Din nou despre credința creștină

Poate vrei sa citesti si:

Credinta ortodoxa – batjocura maghiarilor

Credinta ortodoxa a ajuns batjocura maghiarilor, evident nu a tuturor, ci a celor fara pic de cultura. De ce scriu aceste randuri? Pentru ca am obosit sa vad atata vrajba, mai ales ca Boboteaza este o sarbatoare religioasa prezenta atat la catolici cat si la ortodocsi. Poate ca preotii nu or fi cheie de biserica, dar asta nu inseamna ca poti sa batjocoresti 70% din polupalatia pamantului, intorcandu-te in anii 40 ai secolului trecut, cand unii se credeau superiori doar pentru ca s-au nascut nemti.

Credinta ortodoxa – batjocura maghiarilor

Este adevarat ca lumea marege la moaste sa se inchine, este adevarat ca unii mai cred in Iisus, altii in Mahomed si altii in Buda sau zei, dar daca vrei sa traiesti intr-o lume toleranta, unde si altii sa te respecte pe tine, ar trebui sa inveti sa-i respecti si tu pe altii. Oare vei obtine ceva postand regulat pe retelele de socializare tot felul de injurii la adresa ortocsilor? Oare catolicii, protestantii sau reformatii sunt mai presus? Culmea este ca desi rand de credinta, nu rad de a conationalilor lor, care in mintea lor sunt peste restul lumii.

La unii sunt tradictii cu care te mandresti, la altii sunt dovezi de incultura. Asa vad unii maghiari pe restul lumii, in speta majoritarii romani. Apoi au pretentia sa fie respectati de acestia, desi evident cei care se comporta asa nu au decat un singur scop: sa semene zazanie intre oameni. A rade de credinta unora nu denota decat incultura crasa, nimic mai mult. Este dovada vie ca unii mai traiesc si azi in Evul Mediu!

boboteaza

Poate vrei sa citesti si: