Gramatica limbii române

Gramatica limbii române este un sistem complex de reguli care guvernează structura și utilizarea limbii. Acest articol va explora câteva aspecte esențiale ale gramaticii române, oferind și exemple practice pentru a clarifica conceptele discutate.

Părți de vorbire

În limba română, există mai multe părți de vorbire, fiecare cu funcții și utilizări specifice:

  1. Substantivul – denumește ființe, obiecte, locuri, idei etc.
  2. Adjectivul – descrie sau modifică un substantiv.
  3. Pronumele – înlocuiește un substantiv.
  4. Verbul – exprimă o acțiune, o stare sau o existență.
  5. Adverbul – modifică un verb, un adjectiv sau un alt adverb.
  6. Prepoziția – introduce complementele, stabilind relații între cuvinte.
  7. Conjuncția – leagă propoziții sau părți de propoziții.
  8. Interjecția – exprimă sentimente, emoții, sunete etc.

Verbul

Un exemplu de verb este „a veni”, care se conjugă după cum urmează:

  • Eu vin
  • Tu vii
  • El/Ea vine
  • Noi venim
  • Voi veniți
  • Ei/Ele vin

Adjectivul

Un exemplu de adjectiv este „erbivor”, folosit pentru a descrie un animal care se hrănește cu plante:

  • Un iepure erbivor
  • Două iepuri erbivori

Pronumele demonstrativ de identitate „aceeași” este un element esențial al gramaticii limbii române, având rolul de a sublinia identitatea sau similaritatea între elemente. Utilizarea corectă a acestuia asigură claritatea și coerența discursului.

Cuvântul „aceeași” este un pronume demonstrativ de identitate care are rolul de a sublinia faptul că un element este identic sau similar cu altul menționat anterior. Este un termen frecvent utilizat în limba română și are reguli specifice de acord și utilizare.

Formele cuvântului „aceeași”

Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui demonstrativ de identitate. În funcție de gen și număr, acest pronume se declină astfel:

  • Masculin singular: același
  • Feminin singular: aceeași
  • Masculin plural: aceiași
  • Feminin plural: aceleași

Acordul cuvântului „aceeași”

Pronumele demonstrativ „aceeași” trebuie să fie în acord cu substantivul pe care îl înlocuiește sau îl însoțește. Acesta preia genul, numărul și cazul substantivului respectiv.

Exemple:

  1. Feminin singular:
    • Maria poartă aceeași rochie ca ieri. (rochie – feminin singular)
  2. Feminin plural:
    • Fetele au aceleași cărți. (cărți – feminin plural)
Gramatica limbii române

Gramatica limbii române

Poate vrei sa citesti si:

Ce înseamnă paguba-n ciuperci

Hai sa vedem ce inseamna paguba-n ciuperci, de unde vine expresia si cand o folosim ( corect! ). Stim deja ca atunci cand nu ne pasa de ceva folosim expresia, in sensul ca nu suntem afectati de consecintele acre ar putea urma. Daca nu are importanta ceva, spunem: paguba-n ciuperci, pierderea nu este importanta. Dar de unde vine expresia? De la faptul a dupa ploaie vine o abundenta de ciuperci, deci se recupereaza usor paguba respectiva. Abundenta din padure te face sa nu-ti faci griji daca ai pierdut cateva, asa cum are balta peste se refera cam la acelasi lucru.

Ce înseamna paguba-n ciuperci

Cand vrei sa-i arati cuiva ca nu-ti pasa, spui evident paguba-n ciuperci, astfel iti ararti indiferenta fata de pierderea suferita. Provenienta cuvantului paguba este limba slavona, a nu se confunda cu limba rusa. Expresii echivalente: atata paguba, mare paguba. Dar sa nu uitam ca mai este o expresie interesanta: a fluiera a paguba. Aici intelesul este disputat. Fie anunti prin fluierat ca urmeaza sa pierzi ceva, fie iti manifesti parerea de rau fluierand.

Cel mai des se intelege prin a fluiera a paguba ca prevestesti ceva rau. Asta pentru ca fluieratul era de obicei ceva rau, stim a se interzie a face asta in lacasuri bisericesti, etc. Asadar sensul negativ ar putea veni de aici. Spre deosebire, paguba’n ciuperci arata nepasarea fata de ceva ce ar trebui sa fie negativ.

In speranta la lectiile noastre de limba romana va sunt de folos, daca mai aveti intrebari despre expresii romanesti, nu exitati sa ne spuneti asta printr-un comentariu. Vom posta raspunsul intr-un nou articol, indiferent cat de minuscul ar fi interesul pentru acel subiect. E bine sa stim, asadar noi postam periodic raspunsuri la cerintele voastre.

Poate vrei sa citesti si:

O sa scriu despre gramatica

Ma gandeam despre ce sa mai scriu pe un blog general, pentru ca despre retete culinare nu o sa scriu aici, pentru ca am alte bloguri/site-uri unde cred ca ar fi mai indicat sa le dau oamenilor idei despre mancare si sanatate. Asa ca acum 10 secunde am inteles, rubrica DEX lipsea de aici, mai ales ca asta cauta cititorii mei cu precadere. Cum se scrie corect sau ce inseamna anumite cuvinte si expresii. Parca vad ca media de varsta a cititorilor mei este 10 ani – asta ca sa fiu optimist!

Daca tin bine minte, am scris pentru un coleg de pe SeoPedia care facuse si el un dictionar online, asa ca am gasit poza si am deschis rubrica DEX pe e4Ro. Mai am un coleg care facuse un curs valutar, habar nu am de ce nu ma uit pe el si ma uit mereu pe cursul BNR. Din obisnuinta, evident. Asadar ce am sa fac in continuare? Pai cand gasesc un cuvant/expresie pe care o sa o sublinez folosind italic-ul, o sa scriu un articol despre asta. Provocarea? Pai sa te vad eu pe tine scriind 350 de cuvinte despre asa ceva, pe urma mai vorbim.

Probleme? Pai DA, ar fi ceva probleme in ideea ca nu o sa am ce distribui pe FaceBook, caci ma indoiesc ca intereseaza pe cineva balmojelile mele. Pac! Deja am gasit unul dintre cuvintele care ar trebui sa apara in DEX – l-am scris aplecat! L-ati gasit? Corect ar fi fost bălmăjeli – adica  o amestecatura de lucruri, cam ceea ce fac eu aici pe blog! Iar de scris am reusit doar 250 de cuvinte, imi mai trebuie 100 sa para ca am scris un articol! Cand ti se pune pata, o tii una si buna – chiar daca de fapt nu are rost sa continui, dar tu NU, insisti. Are un avantaj si jarginul asta pe care am evitat pana acum sa-l folosesc pe site, imi da idei despre viitoarele articole!

Dictionar

Poate vrei sa citesti si: