Despre limba germana

Limba Germana (germ: Deutsch, deutsche Sprache.) – limba germanilor, austriecilor, celor din Liechtenstein si celei mai mare parti din elvetieni, limba oficiala in Germania, Austria, Liechtenstein, una dintre limbile oficiale ale Elvetiei, Luxemburg si Belgia. Se alatura la ramura germana a familiei limbilor indo-europene. Scrierea se bazeaza pe alfabetul latin.

Alfabetul german
Alfabetul german utilizeaza 26 de perechi de litere latine (litere mici si majuscule); literele care denota sunetele umlautizate (äöü) si ligatura ß (escet) nu sunt incluse in alfabet. In ordinea alfabetica de sortare, äöü nu difera respectiv de a, o, u, cu exceptia cuvintelor care difera numai prin umlaut – in acest caz, cuvantul cu umlaut vine mai târziu; ß este egal cu combinatia dintre ss.

Cati oameni studiaza limba germana? Cu toate acestea, la enumerarea literelor germane, literele ä, ö, ü nu sunt indicate langa literele corespunzătoare a, o si u, dar la sfarsitul listei. In dictionare, cuvintele germane sunt plasate fara a tine seama de umlaut.

Pana la inceputul secolului XX a fost folosit in mod oficial fontul gotic (inclusiv in dictionarele publicate in alte tari). A existat, de asemenea, un font gotic special de scriere de mana.

Istoria limbii germane
Dezvoltarea istorica a comunitatii germane multi-tribale a condus la faptul ca, la inceputul secolului al unsprezecelea, natiunea germana si-a realizat unitatea, iar germana a devenit limba materna a poporului german. Cuvantul german “Deutsch” a fost format din depasitul “thioda”, ceea ce inseamna “vorbitor in limba poporului”.

Pana in secolul al XIV-lea, limba germana si-a dobandit pozitia de principala limba in sfera afacerilor. Infuzarea dialectelor germane mixte si a traditiilor literare sud-germane completeaza formarea bazei limbajului literar comun german.

In anii douzaci ai secolului XIV-lea, Martin Luther, teologul german, a tradus Noul Testament in limba germana, iar un deceniu mai tarziu, Vechiul Testament. Aceste evenimente importante au influentat in mare masura dezvoltarea mai multor generatii ale poporului german. De atunci, scrisul german incepe sa fie folosit in mod activ pe teritoriul german, in special in scrierile autorilor operelor literare.

Incepand cu secolul al saptesprezecelea, influenta persoanelor din domeniul cultural si a scriitorilor germani a contribuit la dezvoltarea intensiva a vocabularului, gramaticii si stilisticii germane.

Normele limbajului literar elaborate inainte de secolul al XIX-lea sunt publicate in dictionarele germane:
• editat de educatorul si filologul I.K.Adelung in anul 1781,
• editata de lingvistii, scriitorii si cercetatorii germani, fratii Grimm in 1852.

Aparitia in presa a “Dictionarului de ortografie a limbii germane” a filologului german Konrad Duden a influentat standardizarea ortografiei cuvintelor germane.
Pana in prezent, acest dictionar, republicat de mai bine de douazeci de ori, este popular in zonele de limba germana.

Istoria limbii germane nu este simpla – din cauza raspandirii unei singure limbi germane, dialectele locale din nordul tarii erau inlocuite. In sudul Germaniei s-au pastrat in continuare unele dialecte asemanatoare limbii literare germane.

Odata cu dezvoltarea economiei, cuvintele straine au patruns in limba germana, in special din vocabularul francez si slav.

Un numar mare de cuvinte din limba engleza au aparut datorita dezvoltarii mijloacelor de comunicare in limba engleza si a utilizarii limbii engleze ca limba de comunicare internationala. Reforma ortografiei din anii nouazeci a secoluui trecut, condusa de cancelarul german Gerhard Schroeder, a fost primita negativ de cea mai mare parte a populatiei din Germania.
Modificarile definitive ale punctuatiei si ortografiei limbii germane sunt stabilite oficial in 2007 de legea reformei ortografiei germane.

Ca urmare a acestei “inovatii”, au fost eliminate aproximativ nouazeci de reguli de ortografie si majoritatea regulilor de punctuatie. Aceasta simplificare artificiala a ortografiei germane pentru a facilita studiul a fost perceputa dureros de catre populatia tarii.

Cativa ani mai tarziu, efectul rezultatelor acestei reforme este aproape de neremarcat, va necesita o introducere si asimilare indelungata a noilor norme, deoarece s-au pastrat multe surse germane cu folosirea regulilor vechi.

Poate vrei sa citesti si:

Ce carduri din Germania sunt bune in Romania

O gramada de romani in Germania au o intrebare pe buze: ce carduri din Germania sunt bune in Romania, sau care au comisioane mici si suportabile. Daca ai contul la Sparkasse stai binisor, vei plati un comision mic, iar asta ar trebui sa o stii inainte de a pleca sau veni in tara. Evident ca sfatul meu este sa vii mereu cu ceva cash la tine, vei scapa de multe probleme. Dar poti plati cu cardul Sparkasse la orice comerciant care e dorat cu un terminal. Cel mai bine asa cum spuneam stau cei de la Sparkassen-Finanzgruppe, pe care-i recomand ca banca unde sa va deschideti un cont de salrii, economii, etc.

Ce carduri din Germania sunt bune in Romania

Recomand si deschiderea unui cont la bancile din grupul ING, pentru ca nu-i asa – avem sucursale deschise si in Romania. Comisioane bune la retragerea de numerar: aici aveti insa grija cum alegeti cine face conversia – eu recomand sa faceti plata in moneda tarii, scapati de imprevizibilul curs de schimb Euro – RON. La noi de exemplu, la BCR te cam jupoaie: azi un Euro era aproape 5 lei daca vrei sa-l cumperi, dar putin peste 4,80 daca il cumpara ei de la tine – sau ma rog, cineva iti trimite Euro din Germania si tu ai cont in lei la ei.

Cuvinte utile: Kontoauszug – extras de cont, Kontoführungsgebühr – taxa de administrare, cred ca sunt cele mai importante cuvinte pe car ear trebui sa le inveti daca lucrezi cu banca. Ar mai fi unul: Überweisungen – transfer bancar: ca doar vrei din cand in cand sa le faci o surpriza placuta celor de acasa, sa le trimiti niste bani de ziua lor, desarbatori, sau asa doar ca sa-i ajuti sa o duca mai bine.

Nu neaparat cea mai buna alegere, dar cu comisioane mici este  Wüstenrot Bank. Ce anume apreciez la ei? Cuvantul Geldautomaten: adica retragerea de cash de la bancomat, au parteneriate cu o gramada de banci.

Poate vrei sa citesti si:

Batalia de la Kursk – date statistice

Am zis sa scriu o alta versiune a Bataliei de la Kursk, cea care a schimbat cursul WW2. Nu am sa schimb ceea ce au spus altii, dar am sa fac o altfel de analiza. In primul rand a efectivelor puse in joc: nemtii cu 2154 de tancuri in timp ce sovieticii aveau peste 7 mii, adica mai mult decat triplu, nemtii 900 de mii de infanteristi pe langa cele 2,5 milioane ale rusilor si la avioane, germanii au aruncat in lupta 2.000 de avioane in timp ce sovieticii peste 3.500. La acestea aromata lui Stalin a adaugat 47.416 piese de artilerie. Va mai mira ca nemtii au pierdut batalia?

Batalia de la Kursk – date statistice

Practic nemtii nu au avit nicio sansa sa castige Batalia de la Kursk, a fel cum rusii nu aveau sanse sa mai salveze submarinul care a purtat acelasi nume. Desi probabil ca liderii nemti credeau ca va functiona acelasi blitzkrieg, nu a fost sa fie asa. Pe 5 iulie 1943 a inceput dezastrul germanilor, s-a incheiat pe 23 august – aceiasi zi in care peste un an romanii au intors armele si s-au aliat cu cine trebuia.

Ce nu vrea sa spuna nimeni: din cei 900.000 de germani inplicati in batalia de la Kursk, 400 de mii erau tineri recruti de 18 ani. Inventia nemtilor nu avea cum sa duca la un rezultat favorabil, in mod evident. Armata germana pierduse deja in cativa ani de razboi peste 3,5 milioane de soldati, asa ca pe mine ma mira cau au mai reusit sa o duca inca doi ani pana la anihilarea completa.

Numarul redus de tancuri Tiger din aramata germana a facut diferenta la Kursk, pentru ca rusii aveau temutele T-34, care chiar daca erau mai slabe ca tigrul german, erau mult mai numeroase. Asa ca nicio sansa sa castige nemtii lupta cu tancurile. Totusi batalia a durat ceva, mai mult de o luna. Nimeni insa nu ar fi rezistat puhoiului rusesc, nu mai zicem ca aprovizionarea nemtior era oricum deficitara. Te si miri cum au luptat atata timp.

Pierderile au fost enorme pentru rusi: 607.737 soldati, 1.500 tancuri si 1.000 de avioane. Daca ai lua numarul minim de soldati implicati in batalie, din spusele rusilor: 1.900.000, jumatate au pierit la Kursk. Cam mult as zice eu, dar la cati soldati au implicat sovietii in WW2, mai conteaza? La final mai adaug ca fara camioanele sosite de la americani, rusii nu ar fi reusit sa aduca pe front tot echipamentul de care au facut uz, probabil ca la final rezultatul bataliei de la Kursk ar fi fost altul. Dar asta e istoria, o consemnam si degeaba analizam. Rezultatul final conteaza.

Bătălia de la Kursk

Bătălia de la Kursk – date statistice

Poate vrei sa citesti si:

Din nou despre munca de bona

Periodic am ce am si mai scriu despre anunturile de angajare ca bona in Germania sau chiar in Romania sau alte tari din Uniunea Europeana. Va prezint anuntul de mai jos, nu scrie cand incepe programul, ci doar ca teoretic este terminat la ora 14. Nu sunt specificate zilele de munca, cate zile pe saptamana. Nimic despre asigurari, somaj, etc. Ce nu-mi place la astfel de anunturi? Ca ti se fac socoteli pe banii si munca ta. Mai exact se crede ca omul traieste cu casa, masa si atat. Iti raman 300 de euro curati, ce pretentii mai ai?

Din nou despre munca de bona

OK, te angajezi bona in Germania, daca e cazul interna, dar normal ar fi sa ti se dea de ales: sa zicem salariul minim pe economie, angajat legal. trecem peste faptul ca se cauta mereu sa se angajeze din Romania nu pe plan local, ca sunt o sumedenie de familii la care sotia sta acasa. Dar stie limba, ceea ce bona de acasa nu are cum – in majoritatea cazurilor. Deci unde se angajeaza de la ora 15 sa zicem? Nicaieri!

Alta treaba care ma deranjeaza este abrodarea de genul: te angajez interna, iti dau doar 300 de euro ca ai casa si masa asigurate. Nu sefule, imi dai de ales, salariu intreg si imi vad de viata mea asa cum stiu, sau uite, cazare si masa si iti dau mai putin. Ca tu nu dai nimic in plus cand o iei in casa, cu mici exceptii – masa si sa zicem curent si apa pentru cat persoana nu are grija de cel mic. Daca ii dai de ales, atunci poate fi ok, dar asa sa fim seriosi, crezi ca bona respectiva nu mai are nevoie de nimic altceva in afara de mancare si cazare?

Principiul asta ca ramai cu banii in buzunar daca ai casa si masa asigurate nu merge, de aceea s-au inventat deplasarile, cazare oferita de firma, ca in cazul sezonierilor din agricultura. Nu le zici: pai va dam cazare, nu vrei la jumate de salariu. Am vazut cum au plecat cei 13 romani de la fermele din Germania, chiar daca le-au deschis magazine in ferma, cu preturi triple!

In anunt nu este specificat orasul, sunt orase unde chiria poate costa 700 de euro si orase unde poti sta cu 400 de euro pe luna. Daca stai la comun, sunt destule astfel de oferte, poti ajunge la o chirie de 250 – 300 de euro, aduni cei 300 salariu, plus 250 sa zicem pe mancare si ai 850 de euro net – asta daca ti se fac acte, ca s-ar putea sa te trezesi ca nu esti nici asigurat, nici cu vechime in campul muncii sau dreptul la somaj.

Bona Germania

Poate vrei sa citesti si:

Gogu

Romani in Germania – Forum

Ai sa te miri daca iti spun ca in Germania sunt peste 800.000 de romani, iar numarul celor ce emigreaza in aceatsa tara este in crestere. Asa ca ma gandesc ca un forum al comunitatii din Germania ar fi binevenit. Chiar ma gandesc sa infiintez unul, dar in care sa poti posta cu profilul de FaceBook. De ce? Pai romanii s-au invatat sa stea pe reteaua de socializare, asa ca pare a fi o idee buna. Doar ca aici intervine dilema: oare lumea va prefera forumul sau va ramane fidel retelei de socializare? Merg garanta pe ultima varianta, de aceea inca nu m-am apucat de treaba.

Romani in Germania – Forum

Cu ani in urma am deschis site-ul www.e4DE.info, la care am atasat evident o pagina si catreva grupuri, in general legate de comunitatile romanesti din Germania din marile orase. In timp am ajuns la peste 150.000 de membri in grupuri, unele mai mari si altele in formare. Cel mai mare grup de romani din portofoliu este cel din Stuttgart. Mai sunt cateva destul de maricele, cum ar fi Munchen sau Frankfurt. Impreuna au peste 75.000 de membri, ceea ce nu e chiar putin.

Cred ca daca am incerca sa dezvoltam si alte comunitati ar fi mai ok, doar ca e destul de greu sa administrezi un forum, dar pe FaceBook este si mai dificil, datorita numarului mare de interactiuni pe care trebuie sa le urmaresti. Teoretic atunci cand am cumparat domeniul www.4EU.info asta a fost planul, sa facem un forum pentru romanii din diaspora, mai exact din Europa. Lucram inca la proiect, daca aveti si voi idei nu ezitati sa le lasati la comentarii.

Un plan pentru romanii din Munchen am avut, ba chiar am creat si un site, dar daca Marcel a abandonat adminsitrarea, nu vedem decat o singura varianta: crearea unui forum nou pentru a reusi sa oferim mai multe informatii utile comunitatii din Baiern.

Grupuri pe FaceBook

Poate vrei sa citesti si:

1 2 3 5