Diaspora, inima care bate pentru o Românie europeană

În fiecare familie din România, există cel puțin o poveste despre diaspora. Este povestea fiicelor și fiilor, fraților și surorilor, prietenilor care au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Pentru mulți, decizia nu a fost una ușoară, dar a fost inevitabilă: au plecat în țările civilizate ale Uniunii Europene pentru spitale decente, pentru educație de calitate, pentru respectul care, acasă, le-a fost refuzat.

Acesta este adevărul pe care nu-l putem ignora: România a pierdut oameni buni, talente, suflete, pentru că nu le-a putut oferi condițiile pe care le merită. Însă acești oameni, chiar și departe de casă, nu și-au pierdut legătura cu țara. Trăiesc cu jumătate de inimă aici, cu jumătate acolo. Și mulți dintre ei spun același lucru: „Dacă am avea ceea ce ne dorim acasă, ne-am întoarce.”

Diaspora – puntea dintre România și Europa

Cei care trăiesc în diaspora sunt dovada vie a ceea ce înseamnă Europa pentru noi. Ei ne arată că țările Uniunii Europene nu sunt doar un model abstract, ci realitatea palpabilă a unor standarde de viață superioare, a unor spitale unde pacientul contează, a unor școli unde copiii sunt viitorul, nu statisticile.

De aceea, pentru România, Europa nu este doar o direcție politică, ci o necesitate vitală. Fondurile europene sunt cele care fac posibile modernizarea spitalelor noastre, construirea de școli, infrastructură, dar mai presus de toate, readucerea încrederii că România poate fi un loc în care să ne dorim să trăim.

Dar modernizarea nu vine peste noapte, nici din discursuri goale sau din invocarea unui trecut glorios. Ea vine din muncă, din reforme și, mai ales, din investiții. Nu putem avea medici și profesori care să rămână în țară fără salarii decente, fără echipamente moderne, fără respect. Dacă vrem să oferim generațiilor viitoare șansa de a trăi aici, trebuie să construim o Românie care să concureze cu orice altă țară din Uniunea Europeană.

Când alegem să sprijinim drumul european al țării noastre, nu alegem doar apartenența la o comunitate de state. Alegem spitale care funcționează, educație de calitate și respect pentru fiecare cetățean. Alegem să ne întindem mâna către cei plecați, să le spunem: „Știm de ce ați plecat. Și vrem să facem ca întoarcerea voastră să fie posibilă.”

Duminică – ziua deciziei

Această schimbare nu vine singură, iar istoria ne-a arătat că fiecare pas înainte a fost făcut de oameni care au ales să creadă. Duminică, avem șansa să ne facem auzită vocea și să arătăm că România își dorește să rămână pe drumul european. Este o zi în care putem spune răspicat că vrem o țară care să respecte demnitatea cetățenilor săi, o țară care să nu mai piardă oameni buni, ci să-i aducă înapoi.

Diaspora este jumătate din inima noastră, dar cealaltă jumătate este aici. Și doar împreună, alegând un viitor european, putem să unim aceste două jumătăți. Haideți să arătăm că România merită mai mult. Duminică, haideți la vot şi alegeţi libertatea, nu izolarea!

Poate vrei sa citesti si:

  • Nu sunt noutati la acest subiect

Politicienii cu mentalități învechite nu au ce căuta în funcții de conducere

Într-o societate modernă, bazată pe egalitate de șanse și respect reciproc, afirmaţiile publice ale lui Călin Georgescu, conform cărora femeile ar trebui să fie limitate la bucătărie și la rolul de a face copii sunt profund greșite și periculoase. Ele perpetuează discriminarea și prejudecățile care împiedică o jumătate din populație să-și atingă potențialul. Este inadmisibil ca un politician – o persoană care ar trebui să reprezinte interesele tuturor cetățenilor – să promoveze astfel de concepții retrograde.

Astfel de declarații sunt o reflecție a unor mentalități învechite şi periculoase și o discriminare flagrantă față de femei. În mod evident, acest tip de discurs aruncă în derizoriu progresul realizat în ultimele decenii în ceea ce privește egalitatea de gen. Femeile au demonstrat, de-a lungul timpului, că pot fi lideri excepționali, fie că vorbim despre politică, economie, știință sau artă. Excluderea lor de la poziții de conducere pe baza unor stereotipuri este o pierdere enormă pentru societate și pentru dezvoltarea sa.

Astfel de opinii sunt nefondate și contrare realității. Femeile din întreaga lume ocupă astăzi funcții importante – de la conducerea guvernelor, cum este cazul prim-miniștrilor din țări precum Noua Zeelandă sau Finlanda, până la poziții cheie în corporații internaționale. Aceste exemple demonstrează că rolul femeii nu este și nu trebuie să fie limitat de stereotipuri și prejudecăți.

Un politician care promovează astfel de idei este complet deconectat de la valorile actuale. Egalitatea de șanse nu este un lux, ci un drept fundamental. Ignorarea acestui principiu arată o lipsă de respect față de femei și o incapacitate de a înțelege diversitatea și complexitatea unei societăți moderne.

Pe de altă parte, astfel de declarații ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru alegători. Ce fel de viitor poate promova un lider care gândește în termeni de secol XIX? Este esențial ca societatea să respingă categoric astfel de opinii și să sancționeze politic pe cei care le promovează. Numai prin susținerea egalității și a drepturilor egale pentru toți putem construi o societate justă și prosperă.

Un politician care susține astfel de viziuni nu are ce căuta în cele mai înalte funcții ale statului. Viitorul aparține celor care înțeleg că progresul vine din colaborare, diversitate și respect pentru toți cetățenii, indiferent de gen.

 

Poate vrei sa citesti si:

  • Nu sunt noutati la acest subiect

România celor neglijați – vocea fiecărui cetăţean contează!

În România de astăzi, prea mulți oameni simt că vocea lor nu mai contează. Politicienii par să vorbească o limbă diferită, una care nu ajunge la cei ce se zbat zi de zi să pună pâine pe masă. Sărăcia a devenit mai mult decât o stare economică – este percepută ca o nedreptate, o rană deschisă care sapă în demnitatea multora. În spatele acestei realități, se află temeri adânc înrădăcinate: teama de a fi marginalizat, de a pierde puținul câștigat cu greu, de a rămâne singur.

Sărăcia nu este o sentință – putem schimba lucrurile, dar nu prin izolare şi extremism!

Călin Georgescu a sesizat această „breşă” în societatea românească şi a exploatat-o la maximum în interesul său personal, ajungând astfel să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ce înseamnă asta pentru noi? Un pericol iminent de a pierde tot ce am acumulat în 35 de ani de democraţie! Călin Georgescu, deşi pozează într-un salvator al neamului românesc, este departe de acest ideal pe care îl văd unii oameni. Ideile promovate în spaţiul public, o parte sunt extrem de periculoase şi nocive, altele sunt doar monologuri care sună bine, dar care nu pot fi aplicate.

Chiar şi aşa, încă există soluții. Și, mai important, există speranță de mai bine! Soluţiile şi speranţa unui viitor mai bun sunt strâns legate de continuarea parcursului pro-european şi menţinerea legăturilor cu partenerii strategici internaţionali promovate de Elena Lasconi! Aceste legături nu pot fi păstrate de un om care promovează idei fasciste şi izolaţioniste precum Călin Georgescu!

Singurătatea: o rană care trebuie vindecată

Sute de mii de români își văd copiii și nepoții doar pe ecranele telefoanelor. Din cauza plecărilor masive în străinătate, singurătatea a devenit o realitate pentru mulți părinți și bunici. Dar această distanță poate fi micșorată. Rămânând în Uniunea Europeană, păstrăm granițele deschise. Asta înseamnă că vizitele vor rămâne simple, fără obstacole birocratice. Dacă cineva vă promite că vom fi mai bine izolați de Europa, gândiți-vă la ce ar însemna să îi vedeți pe cei dragi mai rar, să aveți nevoie de vize pentru a merge la ei sau să trăiți cu frica faptului că nici ei nu vor mai putea reveni acasă.

De aceea, este important să respingem cu fermitate orice formă de extremism şi de ideologii care ameninţă să ne ducă înapoi în perioada de tristă amintire dinainte de ‘89. Mai mult, rămânând şi consolidând prezenţa noastră în structurile internaţionale, putem face mai multe pentru ca tinerii noștri să se întoarcă. Investițiile în locuri de muncă bine plătite și sprijinul pentru cei care vor să înceapă afaceri aici, în România, sunt esențiale. Nu e doar un vis. Este un obiectiv pe care îl putem atinge, împreună.

„România sunteți voi”

În mijlocul acestor provocări, nu trebuie să uităm ceva esențial: voi, cei care ați muncit din greu, sunteți cei care aţi pus fundaţia acestei țări. Ați dus greul, iar acum e momentul să fim uniți și să continuăm să construim sănătos pe această bază. Nu lăsați țara pe mâna celor care fac doar promisiuni ce sună frumos. Nu acceptați să fim izolați de Europa și de șansele pe care aceasta ni le oferă. Votul vostru contează. Vocea voastră contează. România poate fi un loc mai bun, dar asta depinde de noi toți.

Poate vrei sa citesti si:

  • Nu sunt noutati la acest subiect

Nehotărâţii care pot schimba soarta ţării prin votul lor!

România se află la o răscruce de drumuri, iar deciziile luate în zilele următoare pot schimba traiectoria țării pentru generațiile viitoare. De data aceasta, nu liderii politici, nu strategiile de campanie, ci aceia care, în mod obișnuit, aleg să nu participe la vot au în mâinile lor soarta țării. Acei nehotărâţi care au lipsit de la primul tur al alegerilor prezidențiale au acum puterea de a determina direcția în care România va merge.

De această dată avem în faţa noastră o alegere mult mai complexă. Pe 8 decembrie, nu votăm persoane, ci direcții ale istoriei. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, în care valorile democratice și apartenența europeană sunt puse sub semnul întrebării, votul devine mai mult decât o simplă alegere personală. Este o declarație despre viitorul pe care ni-l dorim. Este un angajament față de libertate, bunăstare și drepturile fundamentale.

Elena Lasconi reprezintă în acest moment persoana care ne va menţine pe traiectoria pro-europeană şi va păstra legăturile cu partenerii internaţionali. Însă susținerea acestei direcții depinde foarte mult de cei care, până acum, au fost absenți din procesul electoral. Votanţii obişnuiţi, mare parte dintre ei, şi-au ales deja direcţia în care vor merge duminică. Cei care nu ies de obicei la vot au puterea de a face alegerea decisivă! De ei depinde foarte mult direcţia în care va merge România – către vest şi toate beneficiile care vin din această direcţie sau către estul de care am scăpat cu greu în ’89 prin sânge vărsat şi vieţi pierdute!

Două milioane de voturi: un impact decisiv

Statisticile sunt grăitoare: cel puțin două milioane de români nu au participat la alegerile trecute. Fie că vorbim despre dezamăgire, nepăsare sau lipsa de încredere în candidați, acești cetățeni au ales să tacă într-un moment în care vocea lor ar fi putut cântări greu. Acum, însă, miza nu mai este despre a vota un lider anume. Este despre a împiedica degradarea țării, despre a menține România în Europa și despre a proteja libertatea și bunăstarea.

Trebuie să încercăm cu toţii să înţelegem că în afara Europei totul – de la libertate la bunăstare – se va degrada. Fiecare vot contează, fiecare decizie luată sau amânată va avea consecințe. Indiferența nu mai este o opțiune! Acesta este un moment care cere mai mult decât o simplă alegere. Cere responsabilitate, gândire critică și implicare. România nu poate progresa fără contribuția cetățenilor săi. Fără participare, deciziile sunt lăsate pe mâna altora, iar viitorul devine mai nesigur.

Alegerea de duminică nu mai este doar despre prezent, ci despre ce fel de țară dorim să lăsăm în urmă pentru generațiile următoare. Încă nu este prea târziu! România poate merge înainte, poate alege stabilitatea și progresul, dar acest lucru nu se va întâmpla fără implicarea cetățenilor. Alegerea este în mâinile fiecăruia, iar tăcerea ne poate costa scump. Nehotărâţii au acum șansa de a scrie istorie. Tot ce trebuie să facă este să iasă la vot și să-și asume responsabilitatea de a modela viitorul țării. România depinde de noi toţi!

Poate vrei sa citesti si:

  • Nu sunt noutati la acest subiect

Candidatul PNL Teleorman, Daniel Constantin, propune soluții integrate pentru dezvoltarea judeţului

Depopularea accelerată, salariile scăzute și șomajul ridicat sunt doar câteva dintre problemele acute care afectează județul Teleorman. De la momentul în care a intrat în cursa pentru un loc în Camera Deputaților, candidatul PNL Teleorman, Daniel Constantin, a vizitat numeroase localități din județ pentru a discuta cu cetățenii despre dificultățile pe care le întâmpină. Întrebarea care persistă la fiecare întâlnire este aceeași: „Care sunt soluțiile concrete?”

Daniel Constantin și Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, au venit cu un plan ambițios pentru revitalizarea economică și socială a județelor Teleorman și Giurgiu. Acesta se bazează pe un model deja testat și de succes: Investițiile Teritoriale Integrate (ITI), inspirate din exemplul Delta Dunării, unde peste un miliard de euro au fost investiți în perioada 2014-2020 pentru rezolvarea problemelor specifice microregiunii.

Un plan strategic pentru Teleorman și Giurgiu

Propunerea înaintată vizează utilizarea tuturor fondurilor europene disponibile prin programele naționale, canalizate strategic pentru a adresa provocările din cele două județe. Obiectivul este de a crea un fond unificat, accesibil atât autorităților locale, cât și beneficiarilor privați, care să susțină proiecte de dezvoltare economică, infrastructură și servicii sociale.

„Este esențial să construim un parteneriat solid între Consiliile Județene din Teleorman și Giurgiu pentru a maximiza impactul acestor investiții. Doar prin colaborare putem transforma regiunea și să oferim locuitorilor un viitor mai bun”, a declarat Daniel Constantin.

Depopularea, o problemă alarmantă

Una dintre problemele majore semnalate de cetățeni este depopularea județului Teleorman, care se confruntă cu un exod masiv al populației, în special al tinerilor. Aceștia pleacă în căutarea unor oportunități mai bune în alte județe sau în străinătate, din cauza lipsei locurilor de muncă bine plătite. Salariile din Teleorman sunt printre cele mai mici din țară, iar rata șomajului este îngrijorător de mare.

Prin planul propus, Daniel Constantin și Toma Petcu își propun să atragă investiții care să genereze locuri de muncă competitive și să sprijine inițiativele locale pentru a oferi un mediu propice creșterii economice.

Investiții integrate, cheia dezvoltării regionale

Modelul ITI Delta Dunării reprezintă un exemplu de succes care poate fi replicat și adaptat pentru județele Teleorman și Giurgiu. Alocarea strategică a fondurilor europene a permis în Delta Dunării dezvoltarea infrastructurii, revitalizarea turismului și creșterea calității vieții locuitorilor. Daniel Constantin speră să transpună acest model în Teleorman, având ca țintă o creștere economică similară.

„Trebuie să ne unim eforturile și să construim un plan solid pe termen mediu și lung, care să răspundă nevoilor reale ale comunităților noastre. Avem la dispoziție resurse europene pe care trebuie să le folosim eficient”, a subliniat candidatul PNL.

Un apel la acțiune colectivă

În final, Daniel Constantin a făcut apel la autoritățile locale, cetățeni și mediul de afaceri să colaboreze pentru implementarea acestui plan. Parteneriatul între cele două județe este esențial pentru succesul inițiativei și pentru crearea unui viitor mai bun pentru locuitorii din Teleorman și Giurgiu.

Cu un plan bine structurat și inspirația oferită de modelul ITI Delta Dunării, candidatul PNL speră să aducă schimbări reale în regiune, punând bazele unei dezvoltări durabile care să oprească exodul populației și să aducă prosperitate comunităților locale.

COD AEP: 11240002

Poate vrei sa citesti si:

  • Nu sunt noutati la acest subiect
1 2 3 25