Cum se rasplateste bunatatea la noi
Am lipsit o vreme din online pentru ca am avut musafiri de la Ploiesti. Veneam din concediu de la Brasov si nevasta-mea a decis sa faca un pustiu de bine unor cunostinte. Adica sa-i invite la noi pentru cinci zile. Zis si facut, i-am luat de acasa cu masina si i-am adus la noi. Nu zic ca oamenii nu s-au pregatit si ei, au luat un bidon de cinci litri de vin, unul de doi litri de tuica si unul cu un fel de coniac de casa. Joi am plecat spre Cluj, la casa de vacanta.
Cum se rasplateste bunatatea la noi
Iata-ne ajunsi la casuta de vacanta, toti patru. Evident ca noi am mers la magazin sa facem aprovizonarea, ei sa se uite la marfa. Asa au trecut patru zile, Tomita a consumat 90% din bauturile aduse, eu mai deloc ca eram cu masina mereu sa-i plimbam, sotia nu consuma din principiu decat rar, la ocazii. Macar l-am batut la sah, ca in rest a fost pentru ei ca un concediu gratuit. DA, nu au cheltuit niciun ban cinci zile. Drumul de intors trebuia sa intre in atributiile lor, adica cu microbuz pana la Cluj si apoi gratis cu trenul.
Dar ce-i trece prin cap lui Tomita? Sa ma roage sa-l duc cu masina 100 de kilometri ca-mi da 100 de lei pe benzina [ atat vine la un consum de 10%! ]. Ok zic, o fac si pe asta. Am mers de dimineata la Cluj, am ajuns la gara si ne-am imbratisat. Bani de drum ioc! Asa-i romanul, ii dai un deget si iti ia toata mana, nu ma deranjeaza ca am facut 200 de kilometri dus – intors pana la Cluj, dar macar nu promite si apoi te faci ca ai uitat! Facerea de bine e stiti voi ce! Nu e chiar rau sa stai cinci zile gratis pe spinarea cuiva, iar la final sa-l pui sa te duca si cu masina, ca sa fie tacamul complet!
Gara din Cluj-Napoca