Daca e sa ai ghinion, atunci chiar ai
Am zis ca pe opt martie ma pregatresc de concediu, unul meritat dupa ce timp de 10 ani am stat tot la munca, uite ca era hotarat, in anul asta am sa imi fac de cap. Asa ca dupa ce mi-a zgariat cineva masina in fata blocului, mi-am scrantit piciorul, daca sa se numeste chestia aia cand simiti ca se duce piciorul invers, undeva in lateral dar la cinci centimetri sub genunchi. Adica adio plimbari sub clar de luna, declaratii de dragoste si intotat in piscina de la ultimul etaj!
Daca e sa ai ghinion, atunci chiar ai
Nu stiu cum se trateaza ceea ce am eu, ca nici macar nu stiu ce am, ideea este ca ma doare. Cum sa alunec tocmai eu pe ghiata, care am ghete de 100 de euro perechea? Dai un ban si nu-l mai ai, asta e, sa aluneci pe ghiata si sa ai si ghinionul sa-ti luxezi ceva! Culmea este ca acum nu imi amintesc niciun proverb legat de ghinion, asa ca nici nu ma mai zbat!
Sincer sa fiu am mai avut eu ghinion cand am fost in Ialta, am mai scris despre asta parca, dar atunci eram mai tanar, nu ma enervam asa de tare cand aveam ghinion. Iti dai seama cum ar fi sa pleci in concediu si sa nu poti sa faci miscare? Sa ai bazinul de inot la scara – vorba vine, pe acoperis, sa mergi la mare la inceput de martie si sa fie afara 30 de grade, iar tu sa stai in casa ca fraierul, ca te doare piciorul, pai asta-i viata? Asta-i trai?
