Prima atestare a numelui de român
Multi ne acuza ca am aparut ca stat abia acum 150 de ani, evident acesta fiind modalitatea prin care isi arata dispretul pentru tara si locuitorii ei. Aceiasi oameni recunosc ca vlahii au locuit acum 1000 de ani pe aceste pamnturi, doar ca nu vor sa-i numeasca romani ci in cel mai fericit caz rumani sau vlahi, blahi, olahi, etc. Uita un lucru important: Tranquillo Andronico mentioneaza in jurnalele sale de calatorie ca locuitorii din cele trei tari romanesti isi spun „români”! Asta se intampla in 1534, deci daca nu a inventat el acest cuvant, probabil ca asa ne numeam de multa vreme pe noi, aici pe aceste pamnturi.
Prima atestare a numelui de român
Cu doi ani inainte, adica in 1532, Francesco della Valle spunea acelasi lucru, deci indifrent ce ar zice unii sau altii, cuvantul român nu este unul inventat recent ci are mai mult de 500 de ani. In mod cert prima atestare documentara nu coincide cu aparitia cuvantului, e ca si cum ai spune ca limba apare odata cu scrisul, pana atunci popoarele discutau prin semne!
Daca prima atestare a cuvantului de romani a fost acum 500 de ani – repetam, este vorba de atestare descoperita, poate ca vom gasi atestari mai vechi, cine stie ce ne rezerva istoria – la scurt timp mai apare aceiasi relatare, in care Ferrante Capecci ne spune ca locuitorii din cele trei tari se numesc intre ei romanesci. Era in anul 1575. Asadar cand Mihai viteazul a decis sa uneasca cele trei tari, deja constiinta de natiune era formata, iar daca vom cerceta mai adanc este posibil sa coboram aceasta data mult in timp.
Fara sa insist prea mult, reamintesc ca Iordanes amintea de romani inca in secolul IV. dar este evident ca fara dubii, Miron Costin ne spune clar ca toti suntem roman i si vorbim romaneste! De ce nu suntem mai prezenti in scrierile antice: pentru ca nu prea contam pentru greci si romani, pana cand Traian a decis ca are nevoie de aurul dacic. Erau oare pe atunci dacii asezati in Dobrogea? Daca nu ar fi asa, nu am avea azi monumentul de la Adamclisi. Indiferent ce ar spune unii, in acele vremuri nu duceai razboaie la sute de kilometri distanta de cetatile tale, cel putin din motive de aprovizionare, deci dacii erau la ei acasa, altfel nu-si duceau armatele atat de departe de Sarmizegetusa!