100 de retete culinare pentru micul dejun
Am gasit din intamplare peste 100 de retete culinare in calculatorul meu, scrise acum multi ani, prin 1987 cand incepeam sa invat Html-ul, asa ca o sa le dau acum drumul pe piata, spre deliciul cititorilor. Din pacate este vorba doar de prima parte a cartii de bucate pe care doream sa o public, cea care se refera la micul dejun.
Cum folosim faina la prepararea sosurilor
1. Făină călită fără grăsime( uscată, călită -uscat)
Se cerne o făină de calitate superioară prin sita deasă şi se pune la uscat într-o tigaie, pe maşina de gătit sau în cuptorul cu gura deschisă. Se amestecă tot timpul pînă ce făina capătă o culoare gălbui-aurie, după care se răstoarnă în alt vas, se răceşte şi se cerne din nou.
Făina astfel uscată se poate păstra un timp limitat la temperatura camerei. Din această făină se pot prepara, fără prăjire, diferite sosuri de mîncăruri care se vor arăta ulterior.
2. Făină încorporată în grăsimi la temperaturi potrivite
Uleiul, untul, untura sau margarina se topesc la foc potrivit fără să se încingă; se trage cratiţa pe marginea maşinii de gătit, iar la aragaz se face flacăra mică la ochiul la care lucrăm, punînd deasupra şi un disc metalic mai gros; în continuare se pune cratiţa pe discul de metal la flacăra slabă şi se adaugă făina care se încorporează repede în ulei, 1-2 minute, pînă ce făina capătă o culoare foarte uşor gălbuie, nu maronie ca rîntaşul prăjit în grăsimi încinse.
Această făină încorporată se stinge cu un lichid rece (supă, apă etc.) sau călduţ astfel: la inceput se picura în fir continuu cu intermitenţa şi se amestecă cu lingura de lemn pînă s-a dizolvat bine făina. În continuare se toarna lichidul mai consistent dar în acelaşi timp se bate neîntrerupt cu un tel, pînă ce sosul dă în fiert; dacă sosul este prea gros se diluează corespunzător.
3. Folosirea zeamilului, făinii de amidon sau a făinii de calitate superioară albă, la sosuri
Acestea se folosesc cernute în cantitatea necesară, amestecindu-se cu lichidul din reţetă pînă ce se dizolvă complet. În continuare se pune la fiert pe foc moale, dar bătînd continuu cu telul pînă ce dă în fiert. Restul de adaosuri, de mirodenii se introduc după cum va fi indicat în fiecare reţetă.
Această reţetă este utilă la formarea sosurilor de fructe pentru mîncăruri, la îngroşarea supelor şi cremelor de legume etc.
4. Folosirea făinii prin dizolvare, la îngroşarea mîncărurilor
Făina prăjită fără grăsime, după reţeta 1 (50-60g la 1kg sos), se dizolvă cu puţin lapte, supă sau apă călduţă, cu ajutorul telului. Compoziţia astfel obtinuta se toarna peste mîncare şi se mai lasă să fiarbă cîteva minute. Cu această compoziţie se pot îngroşa anumite supe (cartofi, conopidă, gulii, chimen ş.a.), cr?me de legume (fasole, conopidă, spanac, urzici, mazăre ş.a.) precum şi sosurile mîncărurilor prea apoase.
5. Folosirea făinii, prin amestec, la îngroşarea mîncărurilor
Se ia făina pregătită după reţeta 1(50-60 g la 1kg sos), se amestecă cu 50 g unt proaspăt. Compoziţia astfel preparată se împarte cu o linguriţă în bucăţi mici şi se omogenizează în mîncarea gata preparată. Se lasă mîncarea să mai dea într-un clocot pentru legarea ei.
Cu această reţetă se pot îngroşa, ca şi în reţeta precedentă, anumite supe, cr?me şi mîncăruri ale căror sosuri au ieşit prea apoase.