Germana: lectii online – Die Phonetik. Das Phonem.

Subiectul urmator dupa alfabetul din lectia precedenta pe care o gasiti pe site-ul nostru, studiem fonetica. Fonetica (die Phonetik – Lautlehre – stiinta sunetelor) face parte din lingvistica, al carei scop este studierea formarii (articularii) sunetului si a caracteristicilor sunetelor, tinand cont de aspectele fizice (acustice) si fiziologice (de articulare).

Fonema (das Phonem – din limba greaca phoneoma voce, sunet, vorbire) este cea mai mica unitate distinctiva a sistemului sonor al unei limbi. Vorbim de fonem atunci cand, in cazul inlocuirii unui sunet cu altul, sensul intregului cuvant se schimba.

Exemplu / Beispiel:
Hand – Hund (Phonemtausch im Inlaut / Schimbarea fonemei din interiorul cuvantului)
Watte – Latte (Phonemtausch im Anlaut / Schimbarea fonemei la inceputul unui cuvant)
hinauf – hinaus (Phonemtausch im Auslaut / Schimbarea fonemei la sfarsitul unui cuvant)
betten – beten (schimbare scurta pronuntata inainte de dublu tt e cu un lung e)
kann – Kahn (schimbarea din pronuntare scurta inainte de dublu nn cu un lung a urmat de h)
Hölle – Höhle (schimbare din pronuntare scurta inainte de dublu ll ö cu un liung ö urmat de h)

Atentie! Beachte:

Lungimea (die Dehnung) a unei vocale intr-o litera poate fi indicata in urmatoarele moduri:

* Dubland vocalele (Verdopplung des Vokals) – Haar, Meer, Moor …
* Cu litera ulterioara -h – Kohl, hohl, Mehl, Kuh …
* litera e dupa i (ie) – hier, Lied, Sieg …

Sunetul vocal scurt (die Schärfung) – se indica

* Dublarea consonantei ulterioare – Kamm, Hammer, kommen, rollen …

Vocalele duble sunt numite diftonguri (Diphthonge sau Doppellaute): au, äu, eu, ei, ai.
Asemenea combinatii precum ch, ck sau sch pot insemna diverse sunete:

~ De exemplu / Beispiel: ch in cuvinte precum: [k-] Chor, [x-] Rache, [? Arm] Charme.

Regula 1

Ch =? sau t? (ș sau ci) – in cuvinte imprumutate, de exemplu din limba franceza sau in cuvinte de origine latina:

Exemplu: Cha-Cha-Cha [t?a-t?a-t?a] – cha-cha-cha (dans), Charme [?arm] – fr., Charm, Champagner – fr., Champagne

Regula 2

Ch = x – la inceputul cuvantului inainte de vocala (in numele oraselor, precum si in diferite state), in mijlocul cuvantului intre doua vocale, precum si la sfarsitul monosilabelor

Exemplu: [h-] Rache, China, [h-] – China, Ach! [h-] – interjectie

Regula 3

Ch = k – Chianti [kyanti] – Chianti (o varietate de vin rosu),
Chor [c-] – cor, Chlor [k-] – Clor (element chimic)

Regula 4

Сk = k – Becker, Ackermann – nume proprii

Regula 5

Sch, st, sp, chs

Sch = [s] – Sascha, Schura, Schwerin
St = [st] – Steffi, Stuttagrt, Stimme
Sp = [sp] – Sport
Chs = [cs] – sechs (sase)

Regula 6

Ei, au, eu, eh, ie, ah, uh, oh

Ei = [ai] – Heidi – Heidi (nume propriu), nein – nu, heißen – a apela/ a se numi
au = [au] – Klaus – Klaus, aus, auf – (prepozitii)
eu = [oi] – heute – astazi, Freut mich – foarte fericit
eh = [e] – Auf Wiedersehen – La revedere
ie = [i:] – Dieter, Friedrich – Dieter, Friedrich, Wie heißen Sie? – Cum te cheama?
Ah = [a] – Frau Hahn – Dna Han
Uh = [u] – Känguruh – Cangur
Oh = [o] – Herr Pohl – Domnule Paul

Regula 7

Th, tz, tsch
Th = t, tz = z

Th – Lothar – Lotar, Teatru – teatru, Tema – tema
Tz – Fritz – Fritz, jetzt – acum
Tsch = [ci] – deutsch – Germana, Deutschland – Germania, Tschüs! – Adio!

Regula 8

Utilizarea Ää Öö Üü Äu in limba germana

Ää – Hans – Häns-chen, Mäd-chen
Öö – Rösa – Rös-chen, Köln, Göttingen
Üü – Nürnberg
Äu – Fräulein, aufräumen, versäumen

Regula 9

-ng = [n] – sunet nazal (in mijlocul cuvantului) si [nk] la sfarsitul cuvantului -ig = [ich]
-ng – jung – tanar, klingen – a suna!
-ig – lustig – amuzant, traurig – trist

Poate vrei sa citesti si:

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.