Margaret Mitchell si o carte de poveste

Margaret Mitchell– a scris romanul „Pe aripile vântului” pentru ai trece timpul mai ușor cât timp se recupera după o accidentare la gleznă.
Gone with the Wind, atât filmul, cât și cartea, sunt mai mult decât opere de artă. Ele au statutul de cult, sunt considerate clasice și sunt studiate în școală. Istoricii cred că apariția romanului ne-a schimbat literalmente înțelegerea istoriei de dinainte de război.
Cu toate acestea, acest lucru se putea să nu se fi întâmplat dacă Margaret Mitchell nu ar fi fost diagnosticată cu artrită gleznei. De ceva vreme nu a putut să meargă și, pentru a ucide timpul, a citit cărți pe care i le aducea soțul ei în fiecare zi. Posedând un gust literar excelent, Margaret a criticat constant ceea ce a citit. În cele din urmă, soțul sâu s-a săturat de asta și, într-o zi, ca răspuns la următoarea cerere a lui Margaret de a cumpăra o carte nouă, i-a dat o mașină de scris, spunând în glumă:
– „Peggy, dacă vrei o carte, de ce nu o scrii singurâ?”
Așa s-a născut manuscrisul „Gone with the Wind”.
Margaret Mitchell nu și-a dorit niciodată să fie scriitoare. Când prietenii veneau să o viziteze, ea ascundea manuscrisul sub o pernă sau covor. Până în 1929, ea și-a revenit complet și a terminat de scris cartea ei, pe care, de altfel, nu intenționa să o publice.
De fapt, cartea a fost publicată doar zece ani mai târziu.
Margaret a decis să-și publice creația după ce prietena ei a declarat în batjocură că nu va putea niciodată să scrie o carte.
Rezultatul sunt milioane de exemplare, 70 de retipăriri, traduceri în 37 de limbi, un premiu Pulitzer, un film care a primit 8 premii Oscar, imaginea nemuritoare a unei femei puternice Scarlett O’Hara și zeci de citate, printre care celebrul „Eu mă voi gândi la asta mâine.”
Dintr-o gospodină necunoscută, Margaret s-a transformat brusc într-o scriitoare celebră.
Dar ea nu era pregătită pentru o asemenea popularitate care a căzut brusc asupra ei. Ea nu a dat interviuri și nu a făcut întâlniri cu cititorii. Margaret a apărut în public abia în 1939, în timpul premierei filmului Gone with the Wind, iar apoi a devenit din nou foarte retrasă.
Mulți au încercat să atribuie numele autorul romanului oricui, dar nu și Margaretei. Au existat zvonuri că soțul ei a fost cel care a scris romanul pentru ea sau că Margaret a rescris pur și simplu jurnalele regretatei ei bunici Annie…
Într-un fel sau altul, Margaret nu a mai scris nimic.
În august 1949, a fost lovită de un taximetrist beat când ea, însoțită de soțul ei, a mers seara la cinematograful local.
Ea a intrat în istorie ca autoarea unei cărți.
John Marsh a ars toate lucrările, păstrând doar câteva coli din proiectul manuscrisului – în cazul în care cineva ar avea din nou îndoieli cu privire la paternitatea sa.

Tiramisu, rețetă originală

Cred ca cea mai dorita prajitura pentru mine este tiramisu, reteta originala, nu aia de prin magazinele romanesti. Nu prea ne pricepem noi sa facem chestii rafinate din Italia, oricat am incerca. Daca ai fost macar o singura data in cizma aia unde s-au nascut Romulus si Remus ( sper ca ati vazut filmul ), deci daca ai fost – o sa intelegi ce spun. Hai sa va dau eu mai jos retetea si cine stie, daca o sa aveti ingredientele de baza, o sa va iasa si voua o prajitura delicioasa. Dar sa nu uitati ca esentiale sunt doua ingrediente: cafeaua si vinul Marsala.

Tiramisu, rețetă originală

Cunoscatorii stiu deja ca acel gust divin al unui tiramisu original vine de la vin, dar si de la cafea. Eu folosesc moccacino, desi italienii pun cafea espresso (răcită). Mai jos aveti ingredientele, ca sa stiti de ce este nevoie, sa nu va apucati in cazul ca va lipseste ceva.

Ingrediente:

  • 6 gălbenușuri de ou
  • 150 g zahăr
  • 500 g mascarpone
  • 300 ml cafea espresso (răcită)
  • 200 ml vin Marsala (opțional)
  • 24-30 piscoturi Savoiardi
  • Cacao pentru presărat
  • O lingură de extract de vanilie

Pregătirea cafelei:

Preparați cafeaua espresso și lăsați-o să se răcească la temperatura camerei.
Adăugați opțional vinul Marsala pentru un plus de aromă.

Crema pentru tiramisu:

Într-un bol, mixați gălbenușurile cu zahărul până când compoziția devine spumoasă și palidă. Adăugați mascarponea și vanilia, și continuați să mixați până când obțineți o compoziție omogenă.

Stratificarea:

Într-un vas, aranjați un strat de piscoturi înmuiate rapid în cafea.
Acoperiți piscoturile cu jumătate din cantitatea de cremă pregătită.
Adăugați un alt strat de piscoturi înmuiate în cafea și apoi acoperiți cu restul de cremă.

Finalizarea:

Pudrați generos cu cacao deasupra pentru un aspect elegant. Lăsați tiramisu-ul să se odihnească în frigider timp de cel puțin 4 ore sau ideal peste noapte.

Sfaturi și Variante:
Utilizați ingrediente de calitate: Mascarponea și cafeaua de calitate înaltă fac diferența.

Vin Marsala: Dacă decideți să adăugați vin Marsala, asigurați-vă că este de bună calitate, pentru a aduce un gust subtil.

Servirea: Tiramisu este delicios servit rece. Poate fi porționat în cupe individuale sau tăiat în felii.

Această rețetă de tiramisu oferă o explozie de arome și o consistență moale, cremoasă. Este desertul perfect pentru a impresiona oaspeții sau pentru a vă răsfăța familia într-o zi specială. Savurați fiecare lingură din această delicioasă încântare italiană!

Diferenta dintre cocor si barza

Nu stiu de ce, o gramada de lume crede ca barza si cocorul sunt una si aceiasi pasare. Or semana ele, dar totusi difera destul de mult, ca sa-ti poti da seama de diferenta. Asa cum se vde din poza de mai jos, barza alba se mai numeste si cocostârc, dar cam asta e tot ce poate sa va incurce in acest caz. Cocorul și barza sunt două specii diferite de păsări, iar diferențele dintre ele includ aspectul, comportamentul și habitatul. Iată o scurtă prezentare a diferențelor dintre cocor și barză:

Cocor:

Aspect:

Cocorul are un aspect elegant, cu gâtul lung și subțire, ciocul drept și picioare lungi.

În perioada de reproducere, cocorul dezvoltă pene lungi și frumoase pe coadă și aripi.

Culoare:

Majoritatea cocorilor au un penaj predominant alb, uneori cu nuanțe de gri sau negru la nivelul gâtului și aripii.

Comportament:

Cocorul este cunoscut pentru cântecul său distinct și armonios, asociat adesea cu perioada de reproducere.

Își petrece timpul atât în apă, cât și pe uscat, și se hrănește cu pești, insecte și plante acvatice.

Habitat:

Cocorii sunt întâlniți în habitate acvatice, precum lacuri, râuri și mlaștini.

Barza:

Aspect:

Barza are un aspect robust, gâtul gros și picioarele relativ scurte.

Ciocul este lung și curb, potrivit pentru capturarea peștilor.

Culoare:

Berzele au, în general, un penaj alb, cu părți ale aripii sau coamei negre.

Comportament:

Berzele sunt cunoscute pentru zborul lor majestuos și pentru aterizarea pe un picior.

Aceste păsări petrec mult timp în apropierea zonelor cu apă și se hrănesc cu pești și alte organisme acvatice.

Habitat:

Berzele sunt întâlnite în apropierea zonelor cu apă, precum bălți, râuri sau lacuri.

Așadar, deși cocorul și barza au anumite asemănări, cum ar fi prezența în zone acvatice și penajul alb, diferențele în aspect, comportament și adaptare la mediu fac ca aceste păsări să fie distinse între ele.

cocor si barza

A nimerit orbul Braila – de unde vine?

Desi pe WikiPedia e spusa o alta poveste, legata de Anton Pann si de faptul ca la Braila era imposibil sa nu ajungi, fiind singurul port la Dunare. dar lingvistii sustin ca de fapt vine de la faptul ca in Romania au ajuns primele carti scrise in limbajul braille, iar orbii au plecat sa le caute. Asdara azi expresia a nimerit orbul Braila se refera la faptul ca nu trebuie sa te temi de esec, daca a nimerit ala, pentru tine va fi mai usor. Dar oare asa sa fie, sau exista si o alta explicatie?

A nimerit orbul Braila – de unde vine?

Multi lingvisti spun ca explicatia din WikiPedia este total eronata, in primul rand ca mai erau porturi pe Dunare, nu era Braila singurul – asta se stie deja – iar povestea ca un tanar orb a fost trimis nu stiu unde si a ajuns la Braila, este si ea fantezista. Ca sa nu o mai lungim sa va spun de unde vine legatura dintre francezul Louis Braille si zicala romaneasca legata de orbi.

Totul a pornit de la faptul ca nevazatorii intrebau „Unde sunt cărţile în Braille?” si apoi numele francezului a devenit romanizat Braila, si intrebarea daca au gasit orbii Braila s-a transformat in expresia atat de folosita azi cu sensul de a nu descuraja, sau uneori exprima faptul ca nu ai trecut prin greutati sa ajungi la rezultatul dorit, asa ca daca un orb a nimerit Braila fara sa vada, tie cu siguranta ti-a fost mai usor.

Acum nu stiu cui ai sa dai cerezare, mie sau celor de pe WikiPedia, este treaba ta. Am vrut doar sa-ti mai spun ceva nou, despre care se discuta dar se si disputa. De unde si pana unde este o emisiune de la TVR, pe care te invit sa o urmaresti, o sa afli lucruri noi, interesante. Noi doar am copiat ideea, pentru ca e mai usor sa copiezi decat sa inventezi.

Daca consideri ca ti-a placut ceea ce am scris – poate gasesti si ceva greseli de typo in text – te rog sa ne spui, poti lasa un comentariu in formularul de mai jos!

Cât de diferita este limba aromână de română?

Am eu o teorie mai veche, care evident nu poate fi demonstrata niciodata, decat judecata in mod logic: limba aromână este de fapt limba română veche, doar ca nu se stie de cand si pana cand. Am sa incep cu un mic exemplu, verbul a fi este a hi,m fara sa mai zic de pronumele personal sau pronume in general. Asa ca va dau mai jos conjugarea verbului a fi in aromână, sa facti si singuri diferenta:

Mini hiu/escu/estu = eu sunt
Tini hii = tu eşti
Elu easti = el este
Noi him = noi suntem
Voi hiţ = voi sunteţi
El’i suntu = ei sunt 

Ce ziceti? Vedeti o diferenta, mai ales fonetica de anumite zone in care teoretic asa vorbim limba romana si astazi? Nu mai stiu unde dar stiu sigur ca aoa inseamna aici. Exemple sunt multe, plecand de la muma, care evident inseamna mama si pana la tata care in aromana este tatu sau chiar tata, asadar eu sustin ca cele doua limbui sunt una, de fapt, doar ca limba romana moderna a evoluat pe cand aromana s-a conservat.

Nu stiu eu limba aromana atat de bine incat sa ma apuc sa fac o dizertatie pe tema asta, mai ales ca de pe langa faptul ca limba aromana are mai multe dialecte, meglenoromana fiind doar o varianta, inseamna ca abordarea este de la inceput dificila.

Problema cu limba aromana este data de faptul ca nici limba romana si nici sora ei mai sudica, nu au izvoare scrise inainte de secolul XIII, deci toate discutiile sunt mai mult speculatii si nu teorii demonstrabile 100%. Chiar as vrea sa gasesc izvoare scrise despre aromanii din Moscopole, doar ca si aici chiar daca vorbim de prima tipografie din Balcani, este deja vorba de anul 1700+, iar in acelasi secol orasul a fost distrus complet.

aromâni

Cât de diferita este limba aromână de română?

1 2 3 4 5 6 80