Bounce Rate vs SEO

Multa lume se intreaba la ce-i foloseste daca stie ce Bounce Rate are site-ul sau, iar eu ma voi stradui in cateva randuri sa va lamuresc. Indiferent ce instrument de urmarire a traficului pe site, Bounce Rate masoara doua lucruri: raportul de vizitatori unic (care nu mai revin pe site) si timpul cat stau pe acel site vizitatorii.

Faptul ca un vizitator nu mai revine pe site-ul tau este un semn rau, iti spune ca nu ii sunt suficient de interesante informatiile pe care le gaseste aici, iar daca sta foarte putin, inseamna ca a tras repede concluzia ca informatiile nu-i sunt de folos.

Un Bounce Rate mare e rau, se masoara in procente, adica cat la suta din vizitatori gasesc paginile tale irelevante. Cum faci vizitatorul sa stea mai mult pe o pagina, depinde de la site la site. Avem deja un site care desi are un trafic bunicel, legat de taxa pasaport, vizitatorul pleca dupa cateva secunde cu taxele notate.

Scopul tau trebuie sa fie acela de a convinge vizitatorii sa stea mai mult pe pagina ta, iar google te va pozitiona mai bine in cautari daca ai un Bounce Rate mic. Portalul e4Ro are scorul de 45.30% in acest moment, deci nu e nici rau nici excelent. Dar oricum stam mult mai bine decat cei cu un Bounce Rate de 60 sau 75%. In speranta ca te-am lamurit, asteptam opiniile sau intrebarile tale!

Paparuda – originea

Cu totii am auzit in copilarie de Paparuda, mai ales in verile toride, in care ploaia uita sa mai vina pe meleagurile noastre. Atunci bunicii ne povesteau despre originea cuvantului paparuda, ba mai mult ne si invatau cantecul care aduce ploaia. Mai exista si sensul figurat, evident, acela in care ti se spune: „Arati ca o paparuda”, adica ca o papusa din paie, dezordonat, neingrijit.

Poezie pentru cei dragi

Poezie pentru cei dragi

Imi aduc cu placere aminte azi de bunicul, care mi-a cantat pentru prima data versurile minunate ale copilariei:

Paparuda, ruda
Vino de te uda
Ca să cada ploile
Cu galetile,
Paparudele
Sa dea porumburile
Cat gardurile

Ideea mea era sa ne aducem aminte de copilarie, dar am plecat si de la canicula de afara, chiar daca mai ploua izolat, soarele reuseste in cateva minute sa usuce totul. Pana acum, am fost cat de cat feriti de seceta adevarata, anul acesta. Insa se anunta iar cod galben, portocaliu si rosu, prin urmare, poate e timpul sa cantam din nou Paparuda. Si nu doar romanii canta acest cantec, ritual magic al ploii, dar o fac si bulgarii, aromanii sau chiar sarbii si croatii. Iar dac ami-am adus aminte de bunicul, ma gandesc sa-i  dedic o poezie, gasita pe facebook la un prieten, o voi pune sub forma de poza, sper sa va placa.

Imprimate cu jet

Am gasit pe wikipedia o pagina noua legata de imprimantele cu jet de cerneala, apoi mi-a venit ideea sa va propun sa faceti un articol pe care sa-l trimiteti pe e4Ro si sa-l dam si noi mai departe unui admin de pe wikipedia sa-l posteze, poate putin modificat (pentru a respecta formatul wiki), un mic ajutor adus comunitatii respective.

In alta oridine de idei va intreb ce parere aveti despre un site de suport, care sa fie primul in SEARP pe anumite cuvinte cheie, unde sa va puteti promova si voi, nu ar fi interesant? Am sa studiez problema, am sa vad ce se poate face si am sa vin cu  o propunere concreta, insa am impresia ca pe 1 iulie voi avea un raspuns clar, o oferta care ar putea fi interesanta pentru toti.

Legat de imprimante, ce parere aveti despre multifunctionale? Sunt ele rentabile? Eu am un Samsung multifncytional – imprimanta,copiator si scaner, sunt multumit de aparat, si-a facut treaba binisor. Nu e cujet, e cu laser, toner imi pune un prieten care lucreaza la stat, eu iau bidonul, el pune tonerul si platesc manopera. E rentabil cu cativa lei am suficient timp sa tiparesc pana la 10 sau 15 mii de pagini.

O lada de bere

Practic astazi s-a incheiat documentarea pentru o lada de bere, fiind deja 25 iunie, ziua la care a fost anuntata incheierea documentarii. Vom incerca in cele ce urmeaza sa vedem ce s-a putut demonstra si ce nu, urmand ca o decizie finala sa fie luata pe 30 iunie, cand se va reuni comitetul lazii de bere din Romania.

Asa cum rezulta din definitia de aici, o lada de bere este recipentul, ambalajul in care se tine berea in vederea pastrarii sale la rece, iar cel mai bine a fost data o definitie exacta in acest articol. unde lada de bere se oferea cadou. In mod evident s-a atras atenti aaspupa faptului ca lada de bere poate fi din lemn sau plastic, poate fi goala sau plina, dar poate avea si diverse dimensiuni, in functie de cate beri sunt pastrate in ea, 6, 12 sau 24. Dar asta nu e totul, caci berea are mai multe culori, in functie de ingredientele care se folosesc pentru producerea sa, bera poate fi blonda (sau aurie), bruna sau neagra. In principal, calitatea unei lazi de bere este data de berea care se gaseste in acea lada. Iar ca sa avem o bere de caliate, este nevoie de apa de izvor. Caci tehnologia dupa care se produce berea este deja cunoascuta, inca de acum peste 5000 de ani, cand egiptenii o produceau.

In principal, o lada de bere trebuie sa fie pastrata la rece, altfel daca este tinuta la soare, berea fermenteaza si evident nu numai ca nu mai are un gust adecvat, dar se poate altera. Cercetatorii germani au demonstrat ca berea lor este cea mai buna, dar au fost contrazisi de cercetatorii britanici, care din studiile lor au dat publicitatii ca o lada de bere produsa in Marea Britanie este de doua ori mai valorosa decat cea germana.

O lada de bere romaneasca

In mod cert, o lada de bere romaneasca este de o valoare inestimabila pentru omul insetat, caci pe langa faptul ca este rece, potoleste setea, mai are si o alta calitate, este ieftina. Ce folos de o lada de bere buna, daca este foarte scumpa, iar insetatul nu o poate consuma? Ce poate el sa faca pentru a scapa de senzatia neplacuta de sete? Nimic, ar muri de sete si de pofta, insa asa cum stau trebuirile acum, berea este asa de ieftina, incat oricine o poate cumpara si consuma. Ba mai mult, o poate oferi cadou sau recompensa pentru anumite servicii, calitati sau sub forma de „atentie” la un functionar public.O lada de bere se poate folosi in multe feluri, de exemplu, cand este goala, o putem folosi pe post de scaun, la pescuit. Cand ai doua lazi de bere, atunci poti folosi una pe post de masa, unde poti servi ciorba de peste, in caz ca ai prins ceva peste.

Daca am lua in considerarea definitia data de wiki sau dex, o lada de bere nici nu poate fi considerata unitate de masura, deoarece nu este standardizata. Daca contine sticle de jumatate de litru e una, dar daca e vorba de bere la litru sau si mai interesant, la doi litri sau doi litri si jumatate? Vedeti deci ca nu e chiar asa de simplu sa standardizezi o lada de bere,  totusi dupa ceea ce sustin majoritatea consumatorilor, poate fi luata ca unitate de masura la calcularea salariului mediu pe economie. Cate lazi de bere castigi pe luna? In felul acesta se pot contoriza si castigurile extra, cele pe care le primim de la subalterni, nu am mai risca sa apelam la geamuri termopane in centrul Bucurestiului.

In speranta ca am resuit macar in proportie de 90% sa va dam definitia exacta a unei lazi de bere, asteptam pana pe 30 iunie rezultatul final al congresului national (ar putea fi si international, dar de fapt nu ar fi corect), cand va vom anunta decizia jurului.

Marichi in Romania

Am fost ieri intr-un restaurant cu specific mexican, si asa cum era de asteptat, pe langa mancarea traditionala mexicana cu mult piper, m-au incantat acei minunati Mariachi, trubadurii mexicani. A fost o experienta unica, nu pot spune ca nu a fost romantic, cu toate ca nu am gustat nici tequila si nici celebra Margarita.

Nu depsre bautura si mancare am de gand sa va spun, ci despre cantareti, imbracati in costume traditionale, Mariachi stau cu chitara in mana si binecunoascutul sombrero pe cap. Numele de mariachi vine se pare din limba franceza, desi am fi fost tentati sa credem ca e mai de graba de origine portugheza sau spaniola, dar provine de le casatorie (mariage), deci se canta initial la nunta, celor doi insuratei.

Cu timpul lucrurile nu mai sta asa, desi probabil ca la nuntile mexicane, sub balcon mai canta o trupa de mariachi, insa astazi ei sunt prezenti pe strazi, in restaurantele cu specific mexican, sau de ce nu, la cate o petrecere mai deosebita.

Asa a ajuns celembru si Gigel Frone, cu o incercare haioasa de a interpreta muzica mexicana, ce e drept, nu chiar la nivelul de la Vocea Romaniei, dar cu siguranta suficient de bine pentru Romanii au talent.

1 72 73 74 75 76 80