De ce îmi amorțesc picioarele?

Amortirea picioarelor poate fi cauzată de mai multe afecțiuni sau condiții medicale. În cazul în care picioarele vă amortesc în poziția culcat, unele dintre posibilele cauze pot include:

  1. Neuropatie periferică: Aceasta reprezintă afectarea nervilor periferici din picioare sau mâini și poate fi cauzată de diverse condiții, cum ar fi diabetul, alcoolismul, infecțiile sau leziunile.
  2. Hernia de disc: O hernie de disc în zona lombară poate comprima rădăcinile nervoase, provocând amorteli și furnicături în picioare.
  3. Sindromul piciorului neliniștit: Este o tulburare neurologică caracterizată de senzația de disconfort sau furnicături în picioare și un impuls constant de a mișca picioarele, mai ales în timpul odihnei sau culcatului.
  4. Circulația deficitară: Problemele circulatorii pot provoca și ele amorteli în picioare

Neuropatie periferică: Cauze, Simptome și Opțiuni de Tratament

Neuropatia periferică este o afecțiune care afectează sistemul nervos periferic, care include nervii din afara creierului și măduvei spinării. Această afecțiune poate provoca daune la nervi, ceea ce duce la senzații anormale, durere și slăbiciune musculară la nivelul extremităților. Este o problemă comună și poate afecta calitatea vieții pacienților. În acest articol, vom explora cauzele, simptomele și opțiunile de tratament pentru neuropatia periferică.

Cauze: Neuropatia periferică poate avea mai multe cauze, iar uneori cauza exactă poate rămâne necunoscută. Printre cauzele comune se numără:

  1. Diabetul: Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente cauze ale neuropatiei periferice. Nivelele ridicate de zahăr din sânge pot deteriora nervii periferici.
  2. Alcoolismul cronic: Consumul excesiv de alcool pe o perioadă lungă poate provoca leziuni nervoase și neuropatie periferică.
  3. Infecții: Anumite infecții virale și bacteriene pot afecta nervii periferici, cum ar fi infecția cu virusul herpes zoster sau bacteriile Borrelia Burgdorferi care provoacă boala Lyme.
  4. Toxicitatea medicamentoasă: Anumite medicamente, cum ar fi chimioterapia sau medicamentele antiretrovirale utilizate în tratamentul HIV, pot provoca leziuni nervoase periferice.
  5. Afecțiuni autoimune: Boli precum lupusul sau poliartrita reumatoidă pot determina sistemul imunitar să atace nervii periferici.
  6. Factori genetici: Unele forme de neuropatie periferică sunt cauzate de mutații genetice moștenite.

Simptomele neuropatiei periferice pot varia în funcție de nervii afectați și de gravitatea afecțiunii. Printre cele mai comune simptome se numără:

  1. Furnicături sau senzații de amorțeală în mâini și picioare.
  2. Durere sau senzație de arsură în extremități.
  3. Slăbiciune musculară și dificultăți de coordonare.
  4. Sensibilitate crescută la atingere sau la temperaturi extreme.
  5. Pierderea echilibrului și instabilitate la mers.

Opțiuni de tratament: Tratamentul neuropatiei periferice depinde de cauza subiacentă și de gravitatea simptomelor. Unele opțiuni de tratament includ:

  1. Gestionarea cauzei de bază: În cazul în care neuropatia este cauzată de diabet sau alcoolism, controlarea acestor condiții subiacente poate ajuta la încetinirea progresiei afecțiunii.
  2. Medicamente: Medicamentele analgezice și antiinflamatoare pot ajuta la ameliorarea durerii și disconfortului.
  3. Fizioterapie: Exercițiile de fizioterapie și terapia ocupatională pot contribui la îmbunătățirea funcției musculare și a echilibrului.
  4. Terapie alternativă: Unele persoane găsesc alinare prin terapii alternative, cum ar fi acupunctura sau biofeedback-ul.
  5. Dispozitive de susținere: Pentru anumite cazuri, utilizarea ortezelor sau a bastoanelor poate ajuta la menținerea stabilității și echilibrului.

Neuropatia periferică este o afecțiune care afectează nervii periferici și poate cauza furnicături, amorțeală, durere și slăbiciune musculară. Este important să se consulte un medic pentru o evaluare adecvată și pentru a identifica cauza subiacentă. Tratamentul adecvat și gestionarea cauzei pot contribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu neuropatie periferică.

îmi amorțesc picioarele

De ce îmi amorțesc picioarele?

Ungaria mare nu exista

Am incercat azi cu ajutorul AI sa aflu daca asa zisa Ungarie Mare exista sau nu, avand in vedere ca istoria ne invata altceva. Hai sa vedem ce stie toata lumea, inclusiv maghiarii. Atentie! Articolul nu cauta vrajba, ci doar cere putina logica si restabilirea unor adevaruri istorice. În urma înfrângerii de la Mohács, Ungaria a fost împărțită între teritoriul ocupat de turci (care a devenit cunoscut sub numele de Ungaria otomană) și teritoriul controlat de nobilimea maghiară și de Habsburgi (care a devenit cunoscut sub numele de Regatul Ungariei Habsburgice).

Ungaria mare nu exista si nu a existat niciodata

Asa cum romanii nu pot revendica vechiul regat al lui Burebista, iar Europa a decis ca avem deja niște granițe – mai mult sau mai putin corecte, bazate pe etnicitate dar si pe istorie – nimeni nu mai poate revendica azi teritorii, fara a deschide cutia Pandorei.

Expresia „Ungaria Mare” este o noțiune istorică și politică care se referă la o perioadă din trecutul Ungariei când aceasta a inclus teritorii extinse, inclusiv Transilvania și alte regiuni aflate sub dominația Imperiului Habsburgic. Termenul a fost folosit pentru a exprima dorința de reunificare a teritoriilor istorice ale Ungariei.

În contextul istoric, teritoriile actuale ale României, care includ și Transilvania, au făcut parte din diverse state și imperii de-a lungul secolelor. După cum am menționat anterior, după Bătălia de la Mohács din 1526, Transilvania a intrat sub dominația habsburgică, iar mai târziu a devenit o principat autonom sub suzeranitatea habsburgică. Aceasta înseamnă că expresia „Ungaria Mare” nu este corectă din punct de vedere istoric, deoarece Transilvania și alte teritorii nu au făcut parte dintr-o Ungarie centralizată în perioada menționată.

La final: Regatul Transilvanieiregnum Transilvanum – a fost o entitate separată și distinctă față de Regatul Ungariei pentru o perioadă semnificativă de timp. Între secolele X și XVII, Transilvania a avut o autonomie relativă și a fost condusă de principi transilvani și, în anumite perioade, a fost sub influența Imperiului Otoman. De-a lungul acestei perioade, Transilvania a avut propriile instituții, economie și cultură distincte de cele ale Regatului Ungariei. A fost o perioadă în care Transilvania și-a dezvoltat propria identitate politică și culturală.

In speranta ca am lamurit cumva partea istorica – ea nu poate fi contestata pentru ca acestea sunt date pe care nu le contesta nimeni, doar ca evita sa le ia in calcul. Este ca si cum ai zice ca 1 + 1 = 3, desi cand faci pe degete iti da 2. DA, anumite teritorii au facut parte din din imperii, dar o pate a acestora nu poate revendica o alta, asa am revendica si noi Imperiul Roman, ca uite se mumeste la fel ( difera doar caciulita de la a ) si oricum am fost parte a acestuia.

Ungaria mare

Ungaria mare nu exista si nu a existat niciodata

Pastrarea corecta a testelor de glicemie

Pachetele cu benzi de testare vor fi păstrate într-un loc uscat şi răcoros la o temperatură sub 4 – 40°C. A nu se expune la lumina directă a soarelui și la căldură. A nu se congela, dar nici nu trebuie ținute la frigider. Benzile de testare a glicemiei sunt utilizate pentru a măsura nivelul de glucoză din sângele unei persoane, fiind un instrument esențial pentru monitorizarea zilnică a glicemiei în cazul persoanelor cu diabet zaharat. Principiul de măsurare al benzilor de testare a glicemiei se bazează pe o reacție chimică care are loc între glucoză și substanțele chimice prezente în banda de testare. Această reacție produce un curent electric, iar aparatul de măsurare al glicemiei (glucometrul) măsoară acest curent pentru a determina nivelul de glucoză din sânge.

Pastrarea corecta a testelor de glicemie

Iată cum funcționează în detaliu principiul de măsurare al benzilor de testare a glicemiei:

  1. Zona de testare: Banda de testare conține o zonă mică și transparentă în care se aplică picătura de sânge.
  2. Enzima: În zona de testare, există o substanță numită enzimă specifică pentru glucoză. Această enzimă este de obicei glucozoxidază sau dehidrogenază glucoză.
  3. Reacția chimică: Când sângele este aplicat pe zona de testare, glucoza din sânge reacționează cu enzima specifică, generând o reacție chimică. Această reacție transformă glucoza în gluconolactonă și în același timp produce peroxid de hidrogen.
  4. Curent electric: Reacția chimică produce peroxid de hidrogen, care servește ca acceptor de electroni și determină un curent electric. Cantitatea de curent electric generată este direct proporțională cu nivelul de glucoză din sânge.
  5. Citirea rezultatului: Aparatul de măsurare a glicemiei (glucometrul) măsoară acest curent electric și convertește această valoare într-un rezultat numeric, care reprezintă nivelul de glucoză din sângele testat.

Așadar concluzia este clara, aparatul funcționează pe baza reacției chimice a enzimei de pe lamela, în funcție de temperatura de stocare și a contactului cu aerul și a razelor solare ea își poate modifica structura, iar prin urmare măsurătoarea poate fi eronata. La fel este și cu păstrarea testelor o perioada lunga de timp, chiar dacă ne încadrăm în perioada de garanție.

teste de glicemie

Păstrarea corecta a testelor de glicemie

Originea cuvântului pisica

Am decis sa mai largim putin categoria Wiki de pe ro.Org.ro si sa adaugam si etimologia anumitor cuvinte, pentru ca am descoperit recent ca DEX este de multe ori inexact in ceea ce priveste originea unor cuvinte din limba romana. In exemplul de azi ne vom referi la pisica, care difera de tot ceea ce avem in Europa. Prima idee care ne vine in minte ar fi originea dacica ( pe langa atat de mediatizatele varza, barza si viezure ). In mod cert nu poate fi exclusa ideea, dar este ea adevarata sau este doar mandria noastra de urmasi ai dacilor.

Originea cuvântului pisica

Ca sa vedeti ca nu suntem chiar unici, va reaminetsc ca exista in engleza pussycat – iar varianta ca pis pis a dat numele pisicii nu sta in picioare, mai degraba este invers. culmea ca in multe limbi necunoscute noua, romanilor – avem cuvantul pisica: de exemplu la azeri se spune tot pişik si exemplele pot continua, iar in turca pare ca avem acelasi cuvant. Asadar limba romana pare a avea atat de multe cuvinte din limba turca, incat este evident ca sutele de ani de dominatie otomana si-au pus amprenta asupra vocabularului nostru.

Recunosc ca in turca moderna pisica este numita kedi  asa cum se vede si in poza de mai jos. Iar ca sa fie totul mai confuz, sa luam si dusmanul direct al pisicii: cainele. Ei bine, in engelza si majoritatea limbilor europene pisicii i se spune cat, katt, la care avem derivate. Numai noi romanii avem catel – este evidenta provenienta latina catellus.

In speranta ca si aceasta categorie de discutii va atrage lumea, daca vom vedea interesul vostru vom continua, originea cuvintelor din limba romana este interesanta si merita studiata mai mult. Nu ai cum sa-ti cunosti limba daca nu stii si etimologia cuvintelor, ai sa ajungi ca tarile din vechiul URSS – care credeau ca toate cuvintele sunt rusesti – nici macar slavona nu exista si azi pentru ei. Iar ca plan de viitor ar mai fi si studierea proverbelor, ele exsista de mii de ani – unele, altele sunt mai moderne sa zic asa, iar eu ma stradui ca acum la pensie, sa ma ocup cu ceea ce-mi place – limba romana.

Cheama sau chiama – cum e corect?

O intrebare despre care eu zic ca e aproape stupida, pentru ca avem verbul a chema si niciodata a chiema, asadar raspunsul este evident. Da, poate ca auzul ne joaca de multe ori festa, i-ul se aude cand spunem cine ma chiama in noapte ( era o melodie dar era cu ma striga – Iris ( o gasesti aici ). Am lamurit printr-o gluma si putin sarcasm o problema de gramatica a limbii romane: corect este cheama, cu e si nu cu i. Am zis ca trebuie neaparat sa lamuresc si treaba asta, pentru ca vad atat de des greseala pe internet, incat ma gandesc ca lectia ast ava fi de mare ajutor cititorilor nostri.

Cheama sau chiama – cum e corect?

Probabil ca ati vazut si voi filmul Chemarea strabunilor, asadar nu e greu sa stim deja forma corecta. Ai dubii despre corectitudinea unui cuvant, fie cauti repede pe net, fie intrebi inteligenta artificiala, fie faci rationamente simple si afli singur adevarul. Nu mai zic ca de multa vreme avem si auto corect pe telefon si calculator, ar trebui sa nu mai facem greseli asa de des. Daca nu ai vazut filmul, poate ai citit cartea lui Jack London ( The Call of the Wild ).

Voi mai stiti astfel de greseli unde e este inlocuit cu i, ca in cazut dat: corect cheamă, gresit chiama. DEX-ul era o carte pe care o aveau cu totii in biblioteca pe vremea mea, azi el se gaseste online – atentie! una este  sa faci greseli typo – atat de des intalnite mai ales cand scrii pe telefon si degetele nu nimeresc litera corecta, alta este sa faci greseli gramaticale si mai grave, o alta treaba este cu greselile de scriere bazate pe modul in care se aud cuvintele ( limba romana este o limba fonetica – deci ne mai si inselam cateodata.

Ortografia este  ramura gramaticii care se ocupa cu regulile si conventiile privind modul corect de a scrie cuvintele intr-o limba. deci nu este vorba doar despre semne de punctuatie.

1 6 7 8 9 10 416