Omul imbatraneste dar naravul ba
Am avut ocazia sa ma intalnesc nu de mult cu niste cunostinte cu care sincer nu m-am avut bine niciodata, pe motiv de nepotrivire de caracter. Adica oamenii astia aveau tendinta sa ii ia peste picior pe cei care nu erau de rangul lor. Nu ca ar fi fost ei de rang inalt, dar mereu sunt unii care nu au prea multe. deci sa trecem peste chesti de acum 35 de ani si sa revenim la prezent. Ei bine, au gasit ei sa rada si acum de niste invitati, ca de – asa e normal. Stiti voi, piscaturi din alea facute in gluma dar care lasa pete rosii.
Omul imbatraneste dar naravul ba
Culmea este ca asta arata asa de buhait, incat ziceai ca are cu 30 de ani in plus. Mare realizat nu era niciunul, cum se zice in popor: nici cal nici magar. Mai mult ultimul l-am zarit prin comportament. Culmea este ca pe Adi l-am vazut de mai multe ori in ultimii 20 de ani, mi s-a parut schimbat – in bine. Nu fizic, ci comportamental. Proaspat tatic, decis sa-si traiasca viata asa cum o fi ea, departe de stres si de goana dupa bani.
In adolescenta sau sa-i zic studentie erau glume de genul: oltene, moldoveme, sarma, etc. Ai bine cand le fac cei de 20 de ani, ca sa epateze putin si sa para un pic mai sus decat altii, e de inteles. Cand o face unul de aproape 60 de ani, te gandesti ca a trait degeaba. Si azi mai sunt din astia, car erad de defectele din nastere ale unora: gen grasule, chiorule, strambule, piticule sau chelule. Cum se mai zice pe la mine in cartier: sar calul si nu e bine!
Omul îmbătrânește dar năravul ba
