Masa buclucasa
Mereu am spus ca mintea ne joaca feste, dar la fel de adevarat este ca anumite lucruri pe care le tinem minte ne pot face sa gresim. Tineam bine minte ca am adus la casa de la tara doua mese, dar am uitat ce era in casa – mai nimic, cand ne-am mutat. Asa ca azi discut cu Alex despre masa de pe hol. Zic: asta e masa pe care am adus-o acum 9 ani la tara. El: nu – asta e masa mea, era aici cand ati venit voi. Nu se poate, eu tin minte ca am adus doua mese, astea sunt. Ca sa dovedesc ma bag sub masa sa vad eticheta: ce sa vezi? Era facuta la Zalau – deci era a lui Alex.
Masa buclucasa
Asa se face ca m-am facut de ras, era, sigur ca am adus doua mese, doar ca a mea era sub pat, desfacuta. Tinem minte ca am incercat sa o desfac si pe cea mare, dar nu se putea, avea picioarele lipite. Dar pe una o desfacusem: ca asa am ajuns sa o desfac si pe a doua, ca prima a mers super OK. Alex avea dreptate, el nu asistatse la aducerea lor, dar stia si el ca avusese o masa. Noroc ca mai pun astia etichete pe spate, nu-i asa?
Deseori suntem siguri pe noi, dar se mai intampla sa avem dreptate doar pe jumatate. Adica clar ca eu am adus doua mese, numai ca de 9 ani sta sub pat, demontata, langa alt pat demontat. Cine sa mai tina minte? Eram convins ca am dreptate, dar acum recunosc: m-am inselat! E omeneste, important e sa nu tii in tine. Va dati seama ca daca nu verificam si nu se putea dovedi, amandoi ziceam ca celalalt vrea sa-l pacaleasca? Iar in cazul asta amandoi am avut dreptate, mai multa a avut evident Alex.
Acum ca am lamurit a cui e fiecare masa, oare la ce ne vom mai contrazice data viitoare? Partea mai nasoala e ca nu e prima data cand ma insel, desi in 90% din cazuri am dreptate. Nu zic ca si Alex a crezut ca biroul e a lui Costel, dar era al meu. ca asa suntem noi fratii, ne mai contrazicem din cand in cand. Daca avem casa de vacanta comuna, ce sa-i faci?
