Ne place sau nu, divortul a devenit ceva comun in ziua de azi, iar cei mai multi dintre noi ne recasatorim. Doar ca la fel de des in noua casnicie apare si copilul partenerului. Ce facem daca acesta ne respinge? Aici sunt doua cazuri: coplul care respinge noul partener de viata al parintelui sau sta cu acestia sau nu sta. Am evitat sa zic mama sau tata, pentru ca in mod evident sunt rare cazurile cand partenerul devine si tata sau mama pentru copii sotului. Ne referim la acceptarea acestuia in acest rol, nu la asumare alor de catre maturi.

Ce faci daca nu te accepta copilul partenerului?

Incercam sa rezolvam cumva primul caz, copilul sta cu parintele recasatorit dar n-l accepta pep partener. Aici cazurile sunt atat de diferite, incat e greu sa le analizezi la un loc. Depinde cine vine in noua casnicie: barbatul sau femeia dar si de ce copil este la mijloc – baiat sau fata cat si de varsta acestuia. Cand copii sunt mici, e mai simplu, cand fostii parteneri de viata se inteleg bine, iarasi este simplu. Dar cand copii sunt adolescenti este cel mai greu. Daca sunt deja maturi, iarasi este teoretic simplu, pentru ca deja percep altfel viata si nu vin cu un bagaj emotional in spate.

Daca copilul partenerului nu te accepta, aici trebuie sa analizezi cat de stresant este asta penru relatie, pentru ca bine nu va fi aproape niciodata – adica timpul nu va rezolva problema! Sau ma rog, daca o rezolva dupa 30 de ani, e ca si nerezolvata de fapt.

De ce resping copii noul parinte? Fara a alege cazurile in care chiar parintii au gresit undeva in prezentarea situatiei la inceputul noii familii [ sunt dese cazurile cand parintele plecat prezinta pe noul venit ca pe un dusman! ], sa vedem ce se intampla cand dam prea multe drepturi celui mic [ generic vorbind, caci poate fi si adolescent ]. Cand ii cerem parerea si il facem sa se simta parte a deciziilor luate de catre maturi. Ei bine, asta va face mai mult rau decat bine, pentru ca cel mic va percepe realitatea eronat. Adica de el depinde viata adultilor, el are cuvant de decizie. Iar acest lucru il impovareaza!

DA, noua generatie a rupt barierele de varsta, cei mici sunt la fel de „destepti” ca si maturii, daca nu cumva ii depasesc – dovada fiind adaptarea lor la noile gadget-uri, tehnologii. Asadar nu mai respectam pe cine doar pentru ca este mai in varsta ca noi, ci ne supraestimam pe noi. Iar cand lucrurile merg prost, este de fapt vina noastra [ a copiilor ], ca nu am stiut sa rezolvam corect problema – de la a rupe casnica nou formata si pana la a gasi metode de a ameliora situatia familiara.

Chiar daca am indentificat problema, nu inseamna ca am si rezolvat-o. Iar ca sa o rezolvi trebuie multa rabdare si pricepere, dar mai trebuie si colaborarea tuturor membrilor familie, nu trebuiesc cautati vinovati ci solutii. Cand toata lumea e de acord ca intr-o familie nu sunt dusmani, nu ai cu cine sa tre lupti si cui sa demonstrezi ca ai dreptate, jumatate din problema e rezolvata, a doua ramane insa sa fie rezolvata si este mai dificil.

Ce faci dacă nu te accepta copilul partenerului?