Platforma Blogging

*** DIFERENTA DINTRE *SPRECHEN* SI *REDEN* ****

Am fost intrebat in ce consta diferenta de sens intre verbul „sprechen” si verbul „reden”.
Acest lucru nu este chiar asa de usor de explicat avand in vedere doua lucruri:
a) In limba romana nu avem o raportare de sens 1:1 adica doua cuvinte distincte unul pentru “sprechen” si altul pt. “reden” ca in limba germana.
b) Ca sa fie totul – aparent – si mai incurcat, va pot spune ca in multe situatii (dar nu in toate) „sprechen“ si „reden“ sunt sinonime.

*** „sprechen” *** – in sensul de baza – inseamna capacitatea omului de a articula sunete in asa fel incat din acestea sa ia nastere cuvinte si limba vorbita.
Ca atare, *** sensul de baza *** al verbului „sprechen” este – mai mult sau mai putin – exercitarea fizica a actului vorbirii.
Jemand kann nicht sprechen, jemand spricht schnell oder laut, jemand spricht gut Deutsch usw. =
Cineva nu poate vorbi, cineva vorbeste repede sau tare, cineva vorbeste bine germana s.a.m.d.

Ca atare, daca ne limitam NUMAI la sensul de baza al verbului „sprechen” vorbim de o insusire psihofizica cum a fi „a vedea” a „merge”.
Hai sa ne gandim la ce inseamna SUBSTANTIVUL
“die Sprache” = insusirea pe care o are cineva ca sa poata vorbi o anumita limba.
Si ce inseamna “die Rede”? = o *comunicare* exprimata / facuta VERBAL – de catre cineva – intr-o anumita limba.
Si inca ceva:
Un baby invata mai intai sa vorbeasca (in germana “sprechen”) deci el invata mai intai sa articuleze cuvinte cum ar fi “Papa” sau “Mama”.
Mult mai tarziu va invata el sa comunice o dorinta, o cerinta etc. prin propozitii verbale (in germana “reden“).

“Sprechen” este actul formal al insusirii de a vorbi. “Un purtator de cuvant al Guvernului” este un “Regierungssprecher”.
El anunta verbal, formal niste continuturi ce sunt trecute intr-un text ce i s-a dat ca el sa-l comunice verbal la o conferinta de presa, la televiziune etc.
Si mai elocventa devine diferenta semantica / diferenta de sens intre “sprechen” si “reden” in exemplul cu papagalul!!!!
Despre papagalii ce au invatat sa imite si sa articuleze niste cuvinte din vorbirea umana, putem spune ca ei “vorbesc” (in germana “sprechen”) dar NU putem afirma despre ei ca ei se pot intretine verbal cu noi (in germana “reden”) deoarece lor nu le este cunoscut si nici nu pot pricepe sensul cuvintelor pe care ei le imita.

*** reden *** se refera – in sensul de baza – la actul social exercitat de insusirea de a vorbi:
Man redet mit oder zu jemandem und über etwas, um Information auszutauschen, Beziehungen zu pflegen, Macht auszuüben usw. „Reden“ ist eine Handlung im sozialen Kontext =
„Se vorbeste CU cineva sau ne adresam (vorbind) cuiva sau vorbim despre ceva, in vederea schimbului unor informatii pentru a intretine niste legaturi personale cu cineva, pt. a exercita „putere” (la figurat) etc.. „Reden“ este o activitate intr-un context social.

Si acum sa dam unele exemple la ceea ce spuneam mai sus:
**** „sprechen“ ***
Jürgen spricht Deutsch = Jürgen vorbeste limba germana.
Propozitia „Jürgen vorbeste limba germana” imi spune ca Jürgen poate vorbi limba germana dar ea NU spune nimic despre faptul daca Jürgen poate spune / vorbi in germana ceva cu sens (pe inteles).
Alte exemplu:
Er ist ein ganz hervorragender „Sprecher“ = El este un „vorbitor” innascut (in traducere libera).
Dar atentie!
Sa presupunem acum ca in propozitia de mai sus prin „vorbitor” (in acest exemplu concret) noi am intelege un actor si un „vorbitor“ ce realizeaza o dublare si o sincronizare sonora a filmelor straine in limba sa materna, folosindu-se de vocea sa antrenata profesional.
Un astfel de “vorbitor” poate vorbi in limba in care dubleaza si sincronizeaza filmul extrem de clar si de corect. De acord.
Dar el NU este responsabil pt. ceea ce reda prin vocea sa (de continut). In acest exemplu, vorbim de „sprechen” NU de „reden”.
Alt exemplu:
Thomas und Jürgen sprechen miteinander = Thomas si Jürgen vorbesc unul cu altul.
In realitate insa s-ar putea intampla ca Thomas si Jürgen sa nu aiba momentan timp..„de a sta la discutii” ci doar de a spune 2-3 propozitii.
„Sprechen“ – in exemplul de mai sus – ne spune doar ca momentan ei „vorbesc“.
Tot asa de bine s-ar putea ca ei, in timp ce vorbesc, ei sa faca altceva unul sa taie cartofi si altul sa curete peste.

„reden“
Exemple:

Jürgen redet mit seinem Sohn = Jürgen vorbeste cu fiul sau. (dar in sensul ca Jürgen poarta o discutie cu fiul sau. Jürgen are sa-i spuna ceva fiului sau. Momentan, ocupatia principala a lui Jürgen este de a comunica prin vorba / dialog cu fiul sau).
Barack Obama ist ein ganz hervorragender Redner = Barack Obama este un „vorbitor“ exceptional.
In gluma spus, va mai aduceti aminte de exemplul de mai sus cu cineva care este „vorbitor“?

Ei bine si in prima propozite de mai sus am tradus tot cu „vorbitor“ dar in cu totul alta acceptie si in cu totul alt context (acela de un profesionist ce dubla si sincroniza cu vocea sa filme straine).
Numai ca exemplu (acesta NU este un comentariu politic) putem spune in propozitia de cu Barack Obama a putut sa-si exercite bine „profesia“, „functia“ sa pt. ca el a reusit sa exprime clar, pe inteles si convingator, continuturi si teme uneori f. complexe.
Astea sunt sau ar trebui sa fie calitatile de baza ale unui bun „vorbitor” al unui om politic important.

Desigur ca este important sa posedam calitatea de a ne exprima in vorbire print-o pronuntie adecvata si un ton potrivit clar, deci sa avem un „grai” clar („sprechen”).
Dar si mai important este ca vorbitorul care se adreseaza altcuiva sa poata folosi notiuni clare, precise si sa poata explica bine si convingator continutul unei teme („reden”).
Thomas und Jürgen reden miteinander = Thomas si Jürgen „vorbesc“ unul cu altul.
In sensul ca mai inainte ei se certasera si acum vorbesc unul cu altul, comunica unul cu altul ca ei sa ajunga la o intelegere.
ACUM NOI AM INTELES DIFERENTA DE SENS.
Dar sa nu cadem in extrema cealalta (!!!!) si sa avem acum IMPRESIA GRESITA ca „sprechen“ si „reden“ nu ar putea fi sa fie sinonime. Si inca cum pot fi SI sinonime!
UNDE SI CAND „sprechen” si „reden” sunt sinonime asta o sa ne dam singuri seama vorbind cat mai frecvent limba germana.
Mult mai important a fost insa ca Dvs. sa constientizati ca intre „reden” si „sprechen” POT fi si deosebiri de sens si in ce consta aceste deosebiri de sens.
Un caz in care „reden“ si „sprechen“ sunt sinonime “Er redete/sprach nur Unsinn.“ = „El a vorbit numai prostii“.

Diferenta dintre conjunctiile da / weil:

La intrebuintarea conjunctiilor cauzale „da” si „weil” in vorbirea curenta exista unele mici deosebiri:
Conjunctia „da“ se intrebuinteaza de obicei atunci cand ceea ce se afirma in propozitia secundara este deja cunoscut.
Intr-un astfel de caz propozitia secundara sta de obicei in fata propozitiei principale
Es ist kurz vor Mittag, und da heute Sonnabend ist, mache ich Schluss =
astazi este sambata si deoarece (pt. ca) azi este sambata, incetez cu munca (gata, azi nu mai lucrez mai departe).
Da Fiechtner schon bald von Verlobung und Hochzeit sprach, hatte Maria … keine Bedenken, dem Deutschen in seine Heimat zu folgen =
Deoarece Fiechtner (nume de familie) incepuse sa vorbeasca imediat despre logodna si casatorie.. Maria nu a avut retineri sa-l urmeze pe neamt in tara lui.

Prin folosire de cuvinte cum ar fi de ex. „wie schon gesagt” (dupa cum s-a spus deja) sau „wie bereits bemerkt” (dupa cum s-a remarcat / evidentiat / observat deja) se poate intari impresia ca ceea ce se afirma in propozitia secundara este /era deja cunoscut!
Dar si in cazurile in care propozitia principala este introdusa cu „so”, se foloseste „da”.
Da du einmal angefangen hast davon zu sprechen, so kann ich dir auch alles berichten = Deoarece tu deja ai inceput sa vorbesti despre asta, atunci iti pot povesti totul.
Conjunctia „weil” are o gama mult mai mare de intrebuintare.
Ea se foloseste si atunci cand continutul informativ al propozitiei secundare este important si el contine informatii noi.
Cand se intrebuinteaza conjunctia „weil” propozitia secundara sta f. des dupa propozitia principala.

Exemple:
Ich werde nochmals anrufen, weil er sich nicht gemeldet hat = eu trebuie sa sun inca o data pt. ca el nu s-a anuntat.
Ich konnte nicht kommen, weil ja gestern meine Prüfung war = ieri nu am putut veni pt. ca ieri am avut examen.
Geh jetzt bitte, weil ich sonst böse werde = acum te rog sa pleci pt. ca altfel (incep sa) ma supar.

Cand in propozitia principala prin folosirea unor cuvinte cum ar fi drum, deshalb, deswegen, besonders, se atrage atentia asupra importantei, atunci se poate folosi numai conjunctia „weil“:
… wenn man bedenkt, dass er das Französische schon deshalb beherrschen musste, weil er das Werk Marcel Prousts im Urtext lesen wollte =
…..cand te gandesti ca el a trebuit sa posede limba franceza si de aceea pentru ca el a vrut sa citeasca opera lui Marcel Proust in original.

Si la o intrebare DIRECTA cu „warum?“ se raspunde intotdeauna cu „weil“ si NU cu „da“.
Warum hat sie nicht wenigstens die Rechnung bezahlt? Weil sie kein Geld mehr hat =
Si de ce ea nu a platit macar factura? Pt. ca ea nu mai are bani.

Desi limba germana este o limba simpla, odata ce cunoasteti regulile, este posibil sa nu traduceti intotdeauna direct fiecare cuvant din limba engleza. De fapt, cu cat invatati mai multe cuvinte, cu atat ele pot deveni mai confuze. Trei prepozitii germane, in special, pot fi dificile pentru incepatori: In, An si Auf.

Ce este o prepozitie?

O prepozitie este un cuvant care este de obicei asociat cu un substantiv (sau un pronume ca el sau ea) care va ajuta sa intelegeti relatia cuvantului respectiv cu o alta parte a propozitiei. De exemplu, prepozitiile se pot referi la pozitia unui substantiv in spatiu sau timp. Cum sa “puneti picioarele sub masa” sau “sa mergeti la cumparaturi dupa curs”.

Dar multe prepozitii din limba engleza au sensuri diferite. “Sub” poate fi mai mic, dar poate insemna si mai putin. Unele prepozitii sunt colocviale sau trebuie doar sa le memorati ca fiind “a cobori de pe”.

Acelasi lucru este valabil si pentru limba germana. Puteti sa memorati sensul prepozitiilor, dar nu totul va fi o traducere directa a cuvintelor engleze.

Toate aceste prepozitii bidirectionale, adica substantivul / pronumele care urmeaza prepozitia vor fi conjugate la acuzativ (daca este folosit pentru a exprima miscare / actiune, cum ar fi “merg la magazin”) sau la dativ (daca este folosit pentru a exprima locatia sau pozitia, ca “stau in strada”). In engleza, o prepozitie nu schimba substantivul / pronumele precedent.

IN
Sensuri: in, in, in

Exemple: Ich stehe in der Strasse. (Eu stau in strada.)

Die Frau IST in der Universität. (O femeie la universitate, ca si fizic in interiorul cladirii universitatii. Daca doriti sa spuneti ca sunteti inscris la universitate, spuneti “an der – Universität” ca la “la universitate”. Vedeti mai jos)

Sensuri: pe, in, langa

Exemple: Ich Sitze in Dem Tisch. (Eu stau la masa.)

Die Frau ist an-der-Tankstelle. (O femeie sta la o benzinarie, intrucat sta literalmente langa o pompa de gaz verticala. Poate fi util sa va ganditi la o intalnire verticala cot la cot, pentru a memora cand sa folosesti “-” ca in “langa”)

AUF
Sensuri: pe, deasupra

Exemple: Die Bäckerei IST Auf der Hauptstraße. (Brutaria este pe strada principala.)

Die Frau IST Auf der Bank. (Femeia de pe banca, intrucat sta literalmente deasupra bancii orizontale. Intalnirea orizontala este adesea cheia pentru “Auf.”)

Cei mai multi dintre voi probabil cunosc notiunea de – POLISEMIE, care innseamna insusire a unor cuvinte sau unitati frazeologice de a avea mai multe sensuri; calitatea de a fi polisemantic.

Exista si un joc interesant cu numele de BARIOTROP, un joc distractiv care consta in a gasi un cuvant cu doua sau mai multe sensuri, dupa cum intervine accentul. De exemplu:

úmbrele – umbréle (contururile unor fiinte/lucruri – aparatori de ploaie)
cópii – copíi
ácele – acéle

Dupa ce veti intelege bine sensul cuvantului de astazi puteti incerca acest joc si in limba germana, sa cautati cuvinte care au mai multe sensuri.

Astazi insa vorbim despre verbul umziehen. Ce minunat este! Daca unora nu le place gramatica limbii germane pentru atatea semnificatii si “dar”, noi o adoram si respectam.
⠀
Sa ne lamurim!
⠀
umziehen – zog um – umgezogen (+ sein)
a se muta, a-si schimba resedinta, sediul
* Wir sind letztes Jahr umgezogen. – Noi ne-am mutat anul trecut.
⠀
umziehen – zog um – umgezogen (+ haben)
a cara, a muta lucruri
* Wir haben einen Schrank umgezogen. – Noi am mutat dulapul.
⠀
(sich) umziehen – zog um – umgezogen (+ haben)
a-si schimba hainele
* Ich habe mich nach der Arbeit umgezogen. – Eu mi-am schimbat hainele dupa munca.
⠀
(sich) umziehen – umzog – umzogen (+ haben)
a strange, a se acoperi
* Schwarze Wolken haben den Himmel umzogen. – Nori negri au acoperit cerul.

Le memorati si veti avea cu ce va lauda in fata prietenilor!

Prieteni, astazi am dori sa va vorbim despre cum sa abordati corect un interlocutor in limba germana: cu “tu” sau cu Dumneavoastra“.

Spre deosebire de limba suedeza, unde este obisnuit sa se adreseze tuturor, chiar si regelui, folosind “tu”, in limba germana acest lucru este inacceptabil.

In general, putem spune ca limba germana este foarte asemanatoare in aceasta chestiune cu limba romana, si in cazul in care abordam persoane necunoscute, comunicam intr-un mediu oficial sau cand manifestam respect, este obisnuit sa folosim o forma politicoasa pentru a evita familiaritatea nedorita.

Cand incepeti munca intr-un nou departament, in care colegii se numesc “tu”, este de dorit sa asteptati momentul cand vi se ofera sa treceti de la “Dvs” la “tu”. Mai mult, acest lucru in Germania se intampla de obicei conform ierarhiei: mai intai, seful isi invita subordonatii sa vorbeasca la “tu”, iar apoi aceasta propunere vine de la lucratorii ‘vechi” la cei “noii veniti”. In acelasi timp, expresia cheie de aici este “asteptati pana cand vi se ofera” sau “sa oferiti”. Germanii considera ca este o forma gresita daca un sef sau un coleg care detine o functie mai inalta incepe pur si simplu sa te “tutuiasca” fara a invita in avans interlocutorul sa treaca de la “Dvs” la “tu”.

Pentru a nu intra intr-o incurcatura la locul de munca, nestiind cum sa contactati interlocutorul, este mai bine sa incepeti alegand forma politicoasa “Dvs”, sa priviti reactia interlocutorului si sa asteptati propunerea acestuia sau sa oferiti voi propunerea de a trece la “tu”.

Sa studiem cateva fraze pe care le putem folosi pentru acest lucru:

Können wir uns duzen? – Putem trece la “tu”?

Sollen wir uns lieber duzen? – Ar fi mai bine pentru noi sa comunicam cu “tu”?

Möchten Sie gedutzt oder gesietzt werden? – Ati dori sa na adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs” sau “tu”?

Willst du gesiezt werden? – Ai dori sa ma adresez cu “dvs.”?

Wollen Sie geduzt werden? – Ati dori sa ma adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs”?

Könnten wir erstmal bei „Sie” bleiben? – Am putea sa vorbim la inceput cu “Dvs”?

Jan Schaumann, expert in stil si etica in Germania, considera ca recent germanii au devenit mai dispusi sa foloseasca forma “tu”. Acest lucru este vizibil mai ales la Berlin. De exemplu, intr-o cafenea sau un bistrou din Berlin, puteti fi abordat cu usurinta cu “tu”, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre Munchen, unde populatia este mai conservatoare.

Un alt fenomen uimitor al limbii germane, potrivit lui Jan Schaumann, este asa-numitul „Hamburger Sie” – „adresarea de la Hamburg in cazul “Dvs” folosind nu numele de familie, ci prenumele. De exemplu, “Jan, schön, dass Sie heute morgen bei uns sind” (“Jan, multumesc ca ne-ati vizitat in dimineata asta”). Acest recurs a aparut in companiile germane in contextul globalizarii si influenta limbii engleze asupra limbii germane, in care adresarea cu “Dvs” si numele este comuna.

Și acum vă ofer să vizionați un mic reportaj și talk-show pregătit de canalul Sat.1 pe tema „Du oder Sie?” cu Jan Schaumann.

Kopf hoch! … Und viel Spass!