Prieteni, astazi am dori sa va vorbim despre cum sa abordati corect un interlocutor in limba germana: cu “tu” sau cu Dumneavoastra“.

Spre deosebire de limba suedeza, unde este obisnuit sa se adreseze tuturor, chiar si regelui, folosind “tu”, in limba germana acest lucru este inacceptabil.

In general, putem spune ca limba germana este foarte asemanatoare in aceasta chestiune cu limba romana, si in cazul in care abordam persoane necunoscute, comunicam intr-un mediu oficial sau cand manifestam respect, este obisnuit sa folosim o forma politicoasa pentru a evita familiaritatea nedorita.

Cand incepeti munca intr-un nou departament, in care colegii se numesc “tu”, este de dorit sa asteptati momentul cand vi se ofera sa treceti de la “Dvs” la “tu”. Mai mult, acest lucru in Germania se intampla de obicei conform ierarhiei: mai intai, seful isi invita subordonatii sa vorbeasca la “tu”, iar apoi aceasta propunere vine de la lucratorii ‘vechi” la cei “noii veniti”. In acelasi timp, expresia cheie de aici este “asteptati pana cand vi se ofera” sau “sa oferiti”. Germanii considera ca este o forma gresita daca un sef sau un coleg care detine o functie mai inalta incepe pur si simplu sa te “tutuiasca” fara a invita in avans interlocutorul sa treaca de la “Dvs” la “tu”.

Pentru a nu intra intr-o incurcatura la locul de munca, nestiind cum sa contactati interlocutorul, este mai bine sa incepeti alegand forma politicoasa “Dvs”, sa priviti reactia interlocutorului si sa asteptati propunerea acestuia sau sa oferiti voi propunerea de a trece la “tu”.

Sa studiem cateva fraze pe care le putem folosi pentru acest lucru:

Können wir uns duzen? – Putem trece la “tu”?

Sollen wir uns lieber duzen? – Ar fi mai bine pentru noi sa comunicam cu “tu”?

Möchten Sie gedutzt oder gesietzt werden? – Ati dori sa na adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs” sau “tu”?

Willst du gesiezt werden? – Ai dori sa ma adresez cu “dvs.”?

Wollen Sie geduzt werden? – Ati dori sa ma adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs”?

Könnten wir erstmal bei „Sie” bleiben? – Am putea sa vorbim la inceput cu “Dvs”?

Jan Schaumann, expert in stil si etica in Germania, considera ca recent germanii au devenit mai dispusi sa foloseasca forma “tu”. Acest lucru este vizibil mai ales la Berlin. De exemplu, intr-o cafenea sau un bistrou din Berlin, puteti fi abordat cu usurinta cu “tu”, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre Munchen, unde populatia este mai conservatoare.

Un alt fenomen uimitor al limbii germane, potrivit lui Jan Schaumann, este asa-numitul „Hamburger Sie” – „adresarea de la Hamburg in cazul “Dvs” folosind nu numele de familie, ci prenumele. De exemplu, “Jan, schön, dass Sie heute morgen bei uns sind” (“Jan, multumesc ca ne-ati vizitat in dimineata asta”). Acest recurs a aparut in companiile germane in contextul globalizarii si influenta limbii engleze asupra limbii germane, in care adresarea cu “Dvs” si numele este comuna.

Și acum vă ofer să vizionați un mic reportaj și talk-show pregătit de canalul Sat.1 pe tema „Du oder Sie?” cu Jan Schaumann.

Kopf hoch! … Und viel Spass!

Cu ajutorul acestor conjunctii, poate fi exprimata intentia. Intentia mea este motivatia, obiectivul meu, de ce fac eu ceva!
“damit” si “um … zu”? Cand in limba germana folositi “damit” si cand “um… zu”?

damit
“damit” este folosit atunci cand subiectele din propozitia principala si propozitia subordonata sunt diferite.

Exemple:

Ich lerne jeden Tag fünf neue Vokabeln. Mein Wortschatz wächst schnell. (Eu invat in fiecare zi cinci cuvinte noi. Vocabularul meu creste rapid).

Prin urmare:
Ich lerne jeden Tag fünf neue Vokabeln, damit mein Wortschatz schnell wächst. (Eu invat in fiecare zi cinci cuvinte noi pentru ca vocabularul meu sa se mareasca rapid.)

Der Mann schließt leise die Tür. Seine Kinder können schlafen. (Barbatul inchide incet usa. Copiii sai pot dormi).

Prin urmare:
Der Mann schließt leise die Tür, damit seine Kinder schlafen können. (Barbatul inchide incet usa pentru ca copiii sai sa poata dormi.)

“Um … zu”

Daca subiectul din propozitia principala si propozitia subordonata este identic, folositi “um… zu”.

Exemple:
Ich lerne jeden Tag zwei Stunden. Ich bekomme eine gute Note. (Eu studiez in fiecare zi timp de doua ore. Am note buna).

Prin urmare:
Ich lerne jeden Tag zwei Stunden, um eine gute Note zu bekommen. (Eu studiez in fiecare zi timp de doua ore pentru a obtine note bune.)

Der Mann macht Sport. Er entspannt sich dabei. (Barbatul face sport. In acelasi timp se relaxeaza).

Prin urmare:
Der Mann macht Sport. Er entspannt sich dabei. (Barbatul face sport pentru a se relaxa).

“Um … zu” cu verbe cu prefix

Atentie la verbele cu prefix. Particula “zu” se insereaza intre prefixul separabil si restul verbului!

Die Frau beeilt sich. Sie kauft noch im Supermarkt ein. (Femeia se grabeste. Ea inca mai face cumparaturi la supermarket).

Prin urmare:
Die Frau beeilt sich, um noch im Supermarkt einzukaufen. (Femeia se grabeste sa faca mai multe cumparaturi in supermarket).

Fiecare propozitie cu “um … zu” poate fi construita si cu “damit”. Dar versiunea cu “um … zu” este mai sofisticata.

Dupa cum spun cateva proverbe romanesti:
“Vorba dulce mult aduce”‘
“Vorba e mai dulce decat mierea, daca stii cum sa vorbesti.”

Astazi invatam cum sa facem vorba dulce in limba germana.

Bitte (genul feminin) – rugaminte, cerere

bitten (verb) – a cere, a implora

bitter (adjectiv) – amar

bitte schön (interjectie) – cu placere

bitten um (verb) – a se cere

Bitte (genul feminin) – rugaminte, cerere
Bitte geben Sie auf jedem Film die Farbe an. – Va rugam sa indicati culoarea pe fiecare film.

bitten (bittend / gebeten] – (verb)
bitten (de asemenea: ersuchen) – a cere (verb)
bitten (de asemenea: mit Bitten bestürmen) – a implora (verb)

bitter (adjectiv)
bitter – amar (adjectiv de genul masculin)
bitter – amr (adverb)

bitte schön (interjectie)
bitte schön (de asemenea: bitte sehr) – cu placere (interjectie)

bitten um (verb) – a se cere

Sinonime (in limba germana) pentru “Bitte”:

Bitte – Antrag, Appell, Aufforderung, Aufgebot, Aufruf, Befürwortung, Bittgesuch, Desiderat, Desideratum, Ersuchen, Gesuch, Nachfrage, Petition, Proklamation, Wunsch

Bitten – (sich) an jemanden wenden (um, wegen) anhalten auffordern einladen jemanden angehen

bitter – schmerzlich

bitte schön – bittebitte sehr

Prieteni, astazi vom vorbi despre cateva minunate expresii precum „Schönen Tag!”, „Schöne Woche!” si „Schönes Wochenende!” legate modul de a ura interlocutorului nostru o zi buna, o saptamana buna sau un weekend bun.

Greseala in utilizarea acestor expresii se poate datora alegerii cazului gresit. Dorind cuiva o zi buna, alegem cazul acuzativ in limba germana, si coordonam adjectivul cu genul, numarul si cazul substantivului. Sa vedem urmatoarele propozitii:

Wünsche dir einen hübschen Tag! – Eu iti doresc o zi minunata!

Ich wünsche euch allen eine schöne Woche! – Eu Va doresc tuturor o saptamana buna!

Ich wünsche euch allen ein wunderschönes Wochenende! – Va doresc tuturor un weekend minunat!

Sa fim atenti la faptul ca în toate aceste propozitii, cand am dorit ceva, am folosit cazul acuzativ.

În timpul despartirii de interlocutor, pentru a scurta vorba in limba germana, chiar expresia „Eu iti doresc tie (Voua) …” „ich wünsche dir (euch) …” este omisa si se spune doar expresia „O zi frumoasa!” „Schönen Tag!”. In acest caz, articolul nehotarat din fata adjectivului si substantivului este, de asemenea, omis, iar substantivul si adjectivul în sine raman la cazul acuzativ. Sa fim atenti la urmatoarele fraze:

Schönen Tag! – O zi buna!

Schöne Woche! – O saptamana frumoasa!

Schönes Wochenende! – Sfarsit de saptamana placut!

Si acum va sugerez sa va verificati cunostintele in cateva fraze. … Und schönen Tag noch!

Traduceti in limba germana.

1. Va doresc o zi minunata!
2. Sa aveti un weekend grozav!
3. Sa aveti o zi placuta!
4. Sa aveti o seara placuta!

Raspunsuri:
1. Ich wünsche dir einen wunderschönen Tag!
2. Schönes Wochenende!
3. Schönen Tag!
4. Schönen Abend!

Putem spune cu certitudine ca pentru noi toti anul 2020 este altfel si nimeni dintre noi nu a fost pregatit pentru ce avea sa se intample a aparut de nicaieri coona virusul si pandemia. Oamenii de stiinta din multe tari lucreaza la crearea unui vaccin impotriva virusului corona (der Corona-Impfstoff). Nici Germania nu a ramas in urma. Tot mai des in presa germana au inceput sa apara stiri despre etapele finale ale testarii vaccinului german si despre vaccinarea iminenta (Impfung) a populatiei. Astazi va invitam sa cititi un fragment din stirea “Corona-Impfstrategie: Wer zuerst?“, precum si sa acordati atentie gramaticii si vocabularului aferent acestui subiect.

Vom lucra cu aceasta stire in mai multe etape.

1. Cititi stirile in limba germana. Incearcati sa intelegeti singuri continutul.

2. Acordati atentie comentariilor gramaticale si lexicale.

3. Cititi stirile in limba romana.

Dupa asta sa aruncam o privire acum asupra cuvintelor si frazelor de baza asociate cu tema vaccinarii.

Dupa cum probabil ati observat in timpul citirii articolului, multe cuvinte din acest subiect au o radacina comuna „impf-”, care provine de la verbul „impfen” – „a vaccina pe cineva, ai administra cuiva un vaccin”. De exemplu, „der Impfstoff” – „vaccin”, „die Impfung” – „vaccin, vaccinare”, „der Impfausweis”  („der Impfpass” sau „das Impfbuch”) – „certificat de vaccinari preventive”.

Pentru a spune „vaccinare impotriva a ceva” sau „vaccinat impotriva a ceva” sau „vaccin impotriva a ceva”, germanii folosesc prepozitia „gegen” („impotriva”). De exemplu, „eine Impfung gegen Masern” – „vaccin impotriva rujeolei”, „ein Impfstoff gegen das Coronavirus” – „vaccin impotriva coronavirusului”, „Kinder gegen Pocken impfen” – „vaccinarea copiilor impotriva variolei”. Va rugam sa retineti ca numele bolii va fi utilizat fara articol. La substantive, este posibila si o alta optiune – de a forma un cuvant compus, la inceputul caruia va sta numele bolii sau virusului impotriva caruia se intentioneaza vaccinarea sau vaccinul: „eine Masern-Impfung” – „vaccin impotriva rujeolei”, „eine Diphtherie-Impfung” – „ vaccin impotriva difteriei”,„ eine Coronavirus-Impfung ”-„ vaccinare impotriva coronavirusului ”,„ ein Corona-Impfstoff ”-„ vaccin impotriva coronavirusului ”.

In acelasi timp, puteti gasi atat o ortografie continua a acestor cuvinte, cat si prin cratima. Va sfatuim, pentru a nu va incurca, memorati mai intai prepozitia „gegen” si folositi aceste cuvinte cu ea. In acest caz, niciodata nu veti gresi. In ceea ce priveste utilizarea articolului cu cuvintele „Impfstoff” si „Impfung”, aici ne ghidam de regula obisnuita: daca vorbim despre un anumit vaccin, vom folosi articolul hotarat. Daca vorbim despre unul dintre mai multe vaccinuri, atunci se foloseste articolul nehotarat. Cu cuvantul vaccin, de asemenea, puteti utiliza atat articolul hotarat si articolul nehotarat, totul depinde de context. De asemenea, cuvantul „Impfung” poate fi folosit fara articol, daca inseamna „vaccinarea” populatiei.

VA URMA