Cum sa te prezinti in limba germana

Un articol unde invatam despre cum fac cunostinta oamenii in limba germana.

Cum se spune “Bucuros de cunostinta” in limba germana? In toate limbile, aceasta fraza este foarte frecventa. In mod similar, spunem: “Mi-a parut bine de cunostinta”. Exista fraze similare in limba germana? Care este raspunsul formal la o cunostinta? Si cum sa te prezinti corect? Putem spune cand plecam: “Es war schön, Sie getroffen zu haben”) – “A fost placut sa va cunosc”?

La prima vedere, aceasta fraza este mai mult decat acceptabila. Dar in Germania, acest lucru se poate spune numai daca nu doriti sa va mai vedeti din nou cu aceasta persoana. Trebuie adaugat ca astfel de raspunsuri sunt rareori utilizate in viata de zi cu zi a germanilor. Toate acestea suna ca un dialog din inalta societate sau in politica sau ca o traducere germana a unui film de la Hollywood. Ce expresii sa folositi la intalnire in limba germana? La aceasta intrebare nu este usor de raspuns, deoarece depinde de circumstante.

Toate frazele pot fi impartite conditionat in functie de verbul principal.

1. TREFFEN – a face cunostinta.
La o intalnire puteti spune: “Schön, Sie zu treffen” – “Este placut sa va cunosc”.

La despartire: “Es war schön, Sie getroffen zu haben” – “A fost placut cunosc”.

2. VORZUSTELLEN si VORSTELLEN – “a se prezenta” si “a prezenta”
“Erlauben sie mir, mich vorzustellen” – “Permiteti-mi sa ma prezint”. O alta optiune, in traducere care inseamna acelasi lucru: “Lassen Sie mich vorstellen”.

“Gestatten Sie, mich Ihnen vorzustellen” – “Va rog sa-mi permiteti sa ma prezint”.

“Darf ich mich Ihnen vorstellen” – “Permiteti-mi sa va prezint”

3. KENNENLERNEN sau KENNEN LERNEN – a face cunostinta.
Forma recomandata a acestui verb pentru scris este impreuna, dar exista o ortografie alternativa.

“Es freut mich, Sie kennenzulernen” sau “kennen zu lernen” – “Eu ma bucur sa va cunosc”.

“Iich habe ihn gestern kennengelernt” sau “kennen gelernt” – “Eu l-am cunoscut ieri”.

Ca sinonime pentru aceste verbe, puteti utiliza urmatoarele:

begegnen – a intalni,
bekannt gemacht warden – a fi cunoscuti,
Bekanntschaft schließen – o cunostinta apropiata,
jemandes Bekanntschaft machen – a aranja cunostinta cuiva
vorgestellt warden – a fi prezentat.

In limba germana exista diverse fraze care pot fi spuse la o cunostinta. Care din ele si cum trebuie folosite depinde de situatia specifica.

DISCUTIE neoficiala:
La o intalnire:
“Hallo” – Salut
“Guten Tag” – Buna ziua
“Guten Abend” – Buna seara

La despartire:

“Bis bald” – ne vedem curand,
“Auf Wiedersehen” – la revedere,
“Ciao” – bye,
“Tschüß” – la revedere.

REUNIUNEA DE AFACERI:
“Schön, heute hier sein zu können” – Este placut sa fiu aici astazi,
“Ich bin Erfreut, Sie kennen zu lernen” – Ma bucur sa va cunosc,
“Ich freue mich auf unsere Zusammenarbeit” – Astept cu nerabdare cooperarea noastra,
“Guten Tag/Abend” – Buna ziua/seara,
“Guten Tag, ich bin …” – Buna ziua, eu …”
“Angenehm” – Placut.

Plecand, puteti spune:
“Vielen Dank für dieses erfolgreiche Treffen” – Va multumesc pentru aceasta intalnire de succes,
“Auf Wiedersehen” – La revedere,
“Wir sehen uns morgen” – Ne vedem maine.

Cand ati fost invitati prima intalnire:
“Vielen Dank für die Einladung” – Va multumim pentru invitatie,
“Vielen Dank für die freundliche Einladung” – Va multumim pentru invitatia dvs.,
“Ihre Einladung hat mich sehr gefreut” – Invitatia dvs m-a facut foarte fericita,

Cand va despartiti, puteti spune:
“Es war schön, Sie kennengelernt zu haben” – Este minunat ca v-am intalnit,
“Vielen Dank für den angenehmen/schönen Abend” – Va multumim pentru o seara placuta.

Astfel, acestea sunt doar cateva exemple de fraze care sunt utilizate in mod obisnuit in limba germana atunci cand oamenii fac cunostinta. Diversitatea lor se datoreaza bogatiei limbii germane si, desigur, depinde de multi factori: situatia, ora din zi, relatiile personale. Dupa ce ati invatat cel putin cateva fraze de baza, poate sa nu va fie frica sa va pomeniti intr-o situatie penibila cand faceti cunostinta in limba germana.

Limba germana – ANFÄNGER (incepatori)

Limba germana: lectii online – pentru nivelul ANFÄNGER (incepatori)

Lectia N.1. GRUNDLAGEN DER DEUTSCHEN SPRACHE – Bazele limbii germane.

In aceasta lectie vom vorbi despre cum se scriu literele alfabetului german si vom face cunostinta cu regulile si exceptiile de baza pentru pronuntia consoanelor si vocalelor in limba germana, caracteristicile si dificultatile acesteea.

Tema 1. Das Alphabet. Buchstaben, Vokale und Konsonanten. Alfabetul. Litere, Sunete (vocale si consoane).
Subiectul următor
ALPHABET. Alfabetul

Litera este cea mai mica unitate a unui cuvant. Un set specific de litere ale limbii se numeste alfabet. Alfabetul german a fost creat pe baza alfabetului greco-roman si este format din 26 de litere. Tabelul de mai jos prezinta literele mari si mici ale alfabetului german. Sub fiecare litera se gaseste descrierea modalitatii de a o citi:

A A

a

B B

bee

C C

zee

D D

dee

E E

e

F F

eff

G G

gee

H H

ha

I I

i

J J

jott

K K

ka

L L

ell

M M

em

N N

en

O O

o

P P

pee

Q Q

ku

R R

er

S S

es

T T

tee

U U

u

V V

fau

W W

wee

X X

iks

Y Y

üpsilon

Z Z

zett

Literele marcate cu galben indica sunetele emise fara ajutorul sunetelor auxiliare si, prin urmare, sunt numite sunete independente (Selbstlaute) sau vocale (Vokale).

Sunetele ramase se pronunta cu ajutorul vocalelor si, prin urmare, sunt numite sunete auxiliare (Mitlaute) sau consoane (Konsonante).

Exemplu / Beispiel:
„B” este un sunet surd format cu participarea buzelor, care nu se distinge cu greu la „scalare” (analiza prin litere). Prin urmare, „B” se pronunta in combinatie cu sunetul „E”: nu „b”, ci „bee”.

Asa-numitele umlaute (Umlaute) apartin alfabetului german.
Ä ä, Ö ö, Ü ü, precum si semnul special ß (ess-zett). In schimbul lui, in limba germana moderna, poate aparea scris ss.
Atentie! Aceasta litera se scrie doar cu majuscule.

Lecția N.1. GRUNDLAGEN DER DEUTSCHEN SPRACHE – Bazele limbii germane

Germana: lectii online – Die Phonetik. Das Phonem.

Subiectul urmator dupa alfabetul din lectia precedenta pe care o gasiti pe site-ul nostru, studiem fonetica. Fonetica (die Phonetik – Lautlehre – stiinta sunetelor) face parte din lingvistica, al carei scop este studierea formarii (articularii) sunetului si a caracteristicilor sunetelor, tinand cont de aspectele fizice (acustice) si fiziologice (de articulare).

Fonema (das Phonem – din limba greaca phoneoma voce, sunet, vorbire) este cea mai mica unitate distinctiva a sistemului sonor al unei limbi. Vorbim de fonem atunci cand, in cazul inlocuirii unui sunet cu altul, sensul intregului cuvant se schimba.

Exemplu / Beispiel:
Hand – Hund (Phonemtausch im Inlaut / Schimbarea fonemei din interiorul cuvantului)
Watte – Latte (Phonemtausch im Anlaut / Schimbarea fonemei la inceputul unui cuvant)
hinauf – hinaus (Phonemtausch im Auslaut / Schimbarea fonemei la sfarsitul unui cuvant)
betten – beten (schimbare scurta pronuntata inainte de dublu tt e cu un lung e)
kann – Kahn (schimbarea din pronuntare scurta inainte de dublu nn cu un lung a urmat de h)
Hölle – Höhle (schimbare din pronuntare scurta inainte de dublu ll ö cu un liung ö urmat de h)

Atentie! Beachte:

Lungimea (die Dehnung) a unei vocale intr-o litera poate fi indicata in urmatoarele moduri:

* Dubland vocalele (Verdopplung des Vokals) – Haar, Meer, Moor …
* Cu litera ulterioara -h – Kohl, hohl, Mehl, Kuh …
* litera e dupa i (ie) – hier, Lied, Sieg …

Sunetul vocal scurt (die Schärfung) – se indica

* Dublarea consonantei ulterioare – Kamm, Hammer, kommen, rollen …

Vocalele duble sunt numite diftonguri (Diphthonge sau Doppellaute): au, äu, eu, ei, ai.
Asemenea combinatii precum ch, ck sau sch pot insemna diverse sunete:

~ De exemplu / Beispiel: ch in cuvinte precum: [k-] Chor, [x-] Rache, [? Arm] Charme.

Regula 1

Ch =? sau t? (ș sau ci) – in cuvinte imprumutate, de exemplu din limba franceza sau in cuvinte de origine latina:

Exemplu: Cha-Cha-Cha [t?a-t?a-t?a] – cha-cha-cha (dans), Charme [?arm] – fr., Charm, Champagner – fr., Champagne

Regula 2

Ch = x – la inceputul cuvantului inainte de vocala (in numele oraselor, precum si in diferite state), in mijlocul cuvantului intre doua vocale, precum si la sfarsitul monosilabelor

Exemplu: [h-] Rache, China, [h-] – China, Ach! [h-] – interjectie

Regula 3

Ch = k – Chianti [kyanti] – Chianti (o varietate de vin rosu),
Chor [c-] – cor, Chlor [k-] – Clor (element chimic)

Regula 4

Сk = k – Becker, Ackermann – nume proprii

Regula 5

Sch, st, sp, chs

Sch = [s] – Sascha, Schura, Schwerin
St = [st] – Steffi, Stuttagrt, Stimme
Sp = [sp] – Sport
Chs = [cs] – sechs (sase)

Regula 6

Ei, au, eu, eh, ie, ah, uh, oh

Ei = [ai] – Heidi – Heidi (nume propriu), nein – nu, heißen – a apela/ a se numi
au = [au] – Klaus – Klaus, aus, auf – (prepozitii)
eu = [oi] – heute – astazi, Freut mich – foarte fericit
eh = [e] – Auf Wiedersehen – La revedere
ie = [i:] – Dieter, Friedrich – Dieter, Friedrich, Wie heißen Sie? – Cum te cheama?
Ah = [a] – Frau Hahn – Dna Han
Uh = [u] – Känguruh – Cangur
Oh = [o] – Herr Pohl – Domnule Paul

Regula 7

Th, tz, tsch
Th = t, tz = z

Th – Lothar – Lotar, Teatru – teatru, Tema – tema
Tz – Fritz – Fritz, jetzt – acum
Tsch = [ci] – deutsch – Germana, Deutschland – Germania, Tschüs! – Adio!

Regula 8

Utilizarea Ää Öö Üü Äu in limba germana

Ää – Hans – Häns-chen, Mäd-chen
Öö – Rösa – Rös-chen, Köln, Göttingen
Üü – Nürnberg
Äu – Fräulein, aufräumen, versäumen

Regula 9

-ng = [n] – sunet nazal (in mijlocul cuvantului) si [nk] la sfarsitul cuvantului -ig = [ich]
-ng – jung – tanar, klingen – a suna!
-ig – lustig – amuzant, traurig – trist

Germana: lectii online – Wortarten. Parti de vorbire

Wortarten. Parti de vorbire.

In limba germana exista parti de vorbire flexibile si neflexibile (flektierbare und nicht flektierbare Wortarten). Partile flexibile ale vorbirii, la randul lor, sunt impartite in declinabile si conjugabile (deklinerbare und konjugierbare)

Grupul de variabile declinabile include:

* substantive (Nomen)
* articole (Artikel)
* pronume (Pronomen)
* numerale (Numerale)
* adjective (Adjektive)

Grupul de variabile neconjugabile include:

* adverbe (Adverb)
* prepozitii (Präposition)
* conjunctii (Konjunktion)
* interjectii (Interjektion)

Partea de vorbire flexibila conjugata este verbul (Verb)

WORTARTEN
flektierbare nicht flektierbare
deklinierabare konjugierbare
Nomen Verb Adverb
Artikel Pr äposition
Pronomen Konjunktion
Numerale Interjektion
Adjektiv

EXEMPLE DE PARTI DE VORBE:

Lateinische Bezeichnung
Beispiele
A. Nomen (= Substantiv)
1. Konkrete Nomen Haus, Hund, Stein, Möbel, Rose, Hand
(…was materiell ist)
2. Abstrakte Nomen Liebe, Freude, Freunschaft, Hass, Mut, Starke, Hilfe  (…was nicht materiell ist)
B. Artikel / Articol
1. Bestimmter Artikel
Articolul definit
maskulinum / masculin der, des, dem, den (= singular)
die, der, den, die (= plural)
femininum / feminin die, der, der, die (= singular)
die, der, den, die (= plural)
neutrum / neutru das, des, dem, das (= singular)
die, der, den, die (= plural)
2. Unbestimmter Artikel
Articol nedeterminat
maskulinum / masculin ein, eines, einem, einen
(nur im Singular)
femininum / feminin eine, einer, einer, eine
(nur im Singular)
neutrum / neutru ein, eines, einem, ein
(nur im Singular)
C. Adjektiv / Adjectiv gut, schön, groβ?, treu, rot, blau, weiβ?…
D. Partizip
1. Partizip Prasens lachend, hoffend, liebend, glaubend, schreibend, lesend
2. Partizip Perfekt gelacht, gehofft, geliebt, geglaubt, geschrieben, gelesen
E. Verb
1. Vollverb lesen, schreiben, üben, lieben, hassen
2. Hilfsverb sein, haben, werden
3. Modalverb wollen, sollen, müssen, mögen, dürfen
F. Adverb
1. lokal hier, dort, da, bergauf
2. temporal heute, morgen, bald
3. modal gern, vielleicht, ebenso
4. kausal darum, deshalb, vorsichtshalber
G. Praposition in, im, auf, unter, über, zwischen, mitten, entlang, hinauf, hinab, diesseits, jenseits…
H. Numerale
1. Bestimmtes Numerale ein, zwei, drei…
2. Unbestimmtes Numerale alles, nichts, wenig, viel, manches, einiges, etwas
3. Sonstige Numerale einfach, zweifach…
einmal, zweimal…
I. Pronomen
1. Personalpronomen ich, du, er, sie, es, wir ihr, sie
2. Reflexivpronomen mich, dich, sich
3. Demonstrativpronomen der, die, das (betont!)
4. Possessivpronomen mein, dein, sein, ihr, euer, unser
5. Relativpronomen der, die, das;
welcher, welche, welches

6. Interrogativpronomen
Wer? Was? Wie?
Welcher? Welche? Welches?
Woher? Wohin?
Weshalb? Wieso?
J. Konjunktion
1. Nebenordnende Konjunktionen und, zudem, außerdem, sowohl – als auch, oder, entweder – oder
2. Unterordnende Konjunktionen als, wenn, weil, da, damit, so dass, obwohl
K. Interjektion Aua! Ach! Hallo! Oh! Hoppla!

Germana: lectii online – Groß- und Kleinschreibung. Litere mici si majuscule

In limba germana, spre deosebire de orice alte limbi, substantivele de diferite tipuri se scriu cu majuscule. La baza unui astfel de substantiv poate sa fie un verb sau un adjectiv, precum si numeralele, care pot deveni in anumite situatii substantiv.

Ca de obicei litera majuscula sta la inceputul propozitiei, ca si in limba romana.

Exemple/Beispiele:
Heiner ist unser Trainer.
Ist Heiner unser Trainer?
Hallo! AUA! Schon dich zu sehen!

Substantive care definesc anumite obiecte sau lucruri:
der Tisch (masa), der Bleistift (creion), die Uhr (ceas), der Berg (munte), das Auto (masina).

Substantive abstracte care definesc concepte intangibile:
die Gedanken (ganduri), die Liebe (dragoste), der Rhythmus (ritm), die Mathematik (matematica).

Substantive verbale:
schreiben – das Schreiben (scrisoare)
arbeiten – das Arbeiten (munca)
sehen – das Sehen (vedere, viziune)
bohren – das Bohren (forare, foraj)

Substantive derivate din adjective:
das Neueste (cel mai nou), die Schönste (foarte frumos) (aber: die schönste Frau, dar o femeie foarte frumoasa), das Gute (bun, in sensul de „bine”)

Numerele ordinale substantivale
Als Erstes erledigst du deine Hausaufgaben. – In primul rand, tu trebuie sa-ti face temele.
Ich kam als Vierter am Ziel an. – Am ajuns al patrulea la obiectiv.
Er kann arbeiten wie kein Zweiter. – El poate lucra ca nimeni altul.

Asa cum vedem in exemplele de mai sus, intotdeauna in limba germana scriem substantivele cu litera mare [ majuscula ]. Nu e chiar greu daca am inteles acest lucru inca de la inceputul lectiilor, nu-i asa?

Groß- und Kleinschreibung

Groß- und Kleinschreibung. Litere mici si majuscule in limba germana

1 3 4 5 6 7 10