Greseli frecvente de gramatica in limba romana

Cea mai frecventa greseala gasita de mine pe diferite site-uri este scrierea vreo sau vre-o, asta desi este evident ca nu folosim cratima. Nu am inteles de ce se tot greseste la aceste cuvinte simple: vreo, vreun, ca si cum regula nu ar fi tot aceiasi. Incercati sa gasiti regula dupa care sunt formate cuvintele, asta o sa va faca sa gresiti mai putin. Va mai dau un exemplu de greseli: oare cum se scrie corect, „dragele mele” sau„dragile mele” ? Hai ca nu e asa de greu precum pare.

Greseli frecvente de gramatica in limba romana

Cum ziceam mai sus, multi inca nu stiu cum e corect, „dragele mele” sau„dragile mele”, desi daca va ganditi putin, imediat va dati seama. Hai sa judecam putin, plecam de la cuvantul drag, la plural spunem corect dragi, evident ca nu avem cum spune drage! Prin urmare ati inteles din start ca spunem corect dragile mele, iar noi am mai rezolvat o proglema de gramatica in limba romana.

O mai mare importanta o sa dam acum unei expresii des utilizate in vorbirea curenta, desi este evident ca se face o mare greseala: folosirea corecta – decat versus doar. Daca tinem minte ca decat se foloseste in propozitii in care avem forma negativa, nu ne mai incurcam. Nu mai am decat o ora pana la plecare, in schimb mai am doar o ora si jumatate pana cand termin articolul acesta. Gata, inca o problema rezolvata, iar voi ati inteles ca regulile sunt facute ca sa le invatam.

La final sa vedem cum este cu treaba asta: mi-ar placea sa citit mai multe lectii,. sau mi-ar place? Iarasi regulii si putina logica: verbul este a placea, nu a place. Gata, ati mai invatat ceva util, speram ca v-am fost de folos si de data asta, ne auzim – citim – in curand cu lectii noi de gramatica [ cine stie, poate vreti sa deveniti content writer ].

Gramatica

Lecții de gramatica pentru cine are nevoie

Sa invatam ardeleneza

Am fost de curand in Ardeal si mi-am dat seama ca nu stiu deloc ardeleneza, asa ca am cautat un dictionar online pentru traducere. Va dati seama ca nimeni nu poate sti cu exactitate ce vrea sa zica un ardelean cand zice tulai, musai sau ioi, pentru asta e nevoie de un soft de traducere special, pentru ca nici macar goagal nu are asa ceva inclus in al sau translate. Daca la romgleza stam cum stam, pentru ca am mai facut si noi ceva limbi straine in scoala, sincer sa fiu – o vizita in Ardeal iti poate pune capac.

Sa invatam ardeleneza

Va dati seama cum ar fi sa–ti zica un ardelean: sa te vad in coparseu, iar tu sa nu intelegi deloc ardeleneza si sa nu stii sa-i raspunzi? Bine, la drept vorbind in limba lor din ardeal sunt amestecate cuvinte din romana si maghiara, uneori combinate si dau ca rezultat cuvinte atat de complicate, ca pana si unui lingvist cu experienta i-ar fi greu sa inteleaga ce vor ei sa spuna de fapt.

Deci care e legatura intre romgleza si ardeleneza? Ambele sunt de neinteles pentru cei trecuti de 60 de ani, ambele contin cuvinte din doua limbi, iar cei mai tineri le prefera in locul limbii invatate la scoala.

Despre cuvinte

Azi am de gand sa va zic ceva despre cuvinte si originea lor, mai ales voi vorbi despre cele pe care multi le considera in mod gresit, fara a sti de fapt istoria acestor cuvinte. Am sa incep cu tiganescul mișto, care este de fapt de provenienta germana – mit stock – adica cu baston. Nu stiu daca este chiar corect, avand in vedere ca avem si varianta din limba romani, mišto. Merita totusi de tinut cont de aceasta varianta mai savanta. La fel de interesant este si cuvantul lume, care de fapt vine de la latinescul lumina. Ca sa vezi!

Despre cuvinte

Cu siguranta ca nu v-ati intrebat pana acum de unde provine cuvantul panica, mai cu seama nu v-ati gandit ca ar putea veni de la zeul Pan, stiti voi – cel care canta din nai. Doar a el fiind mai putin frumusel, crea panica printre cei care-l vedeau. Asa s-a ajuns la sensul de azi al cuvantului panica. Interesant? Dar si mai interesant este verbul a dezmierda. Care ca si in cazul altor cuvinte din limba romana vine din latina. Adica dis+merda, al doilea avand sensul de caca. Da, chestia aia pe care o fac bebelusii in scutece, mai nou pampersi.

Revenim iar la un cuvant care place mai putin lingvistilor, dar care nou ane aduce bunastare: lovele. De necrezut dar se refera la modul in care se obtineau monedele pe vremuri, prin lovire. Da, lovire = lovele, adica bani. Dar va gandeati ca avem iarasi un cuvant interesant: smecher, smecherie. Oare el provine de la nemti? Sa fie schecken cuvantul de unde a sosit pe plaiuri mioritice smecheria? Gust, degustator si apoi smecherul de azi?

Multi ar crede ca mujdeiul nostru pur romanesc are radacini dacice, ei bine NU. Cuvantul provine de la frantuzescul mousse d’ail, adica tradus spuma de usturoi. Practic si la obiect. La final sa venim cu ceva dulce, rahatul. Nu este chiar turcesc ci mai degraba de origine araba. Adica rahat lukum, sau lokum. Bucati de dezmierdare, in traducere libera, la noi este chestia aia car ese pune in prajituri si cozonac.

In speranta ca am mai lamurit cate ceva si v-am si amuzat, va mai asteptam pe la noi. In sectiunea comentarii puteti sa va spuneti parerea.

Cu tramvaiul la plimbare

Nu stiu de ce atata lume scrie gresit tranvai, pentru ca este evident ca forma corecta este tramvai, cu m nu cu n, am gasit greseala asta de peste 2000 de ori luna trecuta pe diverse site-uri. In general lumea vrea sa stie cat costa un bilet, cat castigi daca iti faci abonament, de ce e mai ieftin tramvaiul in Bucuresti fata de alte orase din Romania.  Poate ca o sa ti se para bizar ca doar 18 orase din Romania au o retea de transport bazata pe tramvaie. O sa facem mai jos o lista cu acestea, speram sa-ti prinda bine aceasta informatie.

Cu tramvaiul la plimbare

Putina lume stie ca primul tramvai din Romania s-a plimbat la Lipova, iar asta evident nu are nimic de a face cu tara noastra. Asta pentru ca se intampla cu mult inainte de 1918, cand Ardealul a trecut sub jurisdictia romaneasca. La fel de evident este ca vorbim de tramvai tras de cai, desi la scurt timp am avut si unul electric in capitala noastra, Bucuresti.

Lina de tramvai de la Lipova nu era cine stie ce, masura doar aproximativ 4 kilometri. Am avut si in Arad apoi o linie din 24 octombrie 1869. A functionat pana in 1916, banuiec ca stiti de ce. Prin 1886 am vazut un tramva circuland prin Braila, devenit electric pe 25 iunie 1900 si circula si azi. Bucurestiul a vazut primul tramvai cu cai pe 28 decembrie 1872, Clujul s-a modernizat cu unul pe abur pe 28 august 1893, iar lista continua.

Cele mai multe linii de tramvai au fost in Ardeal, evident sub monopolul Austro-ungar. La noi in Regat am avit la Iasi, Botosani, Ploiesti, Craiova si evident in Bucuresti si Constata. Pe 25 iunie 1900 a fost inaugrat tramvaiul din Braila, litoralul a avut o linie abia pe 18 iulie 1944. Nici nu a mers decat pana in august, fiind pe abur.

Darămite sau dară-mi-te

Stiu ca multi sunt tentati sa creada ca forma corecta este dara-mi-te, insa ar trebui sa stiti ca mereu vom scrie legat, adica darămite. Puteti sa va convingeti citind in DEX, vedeti si sensul expresiei: cu atat mai mult. Asadar sa nu va mai vad scriind dara-mi-te, este total incorect. Conjuctia daramite se poate folosi in mai multe situatii, am sa va dau cateva exemple daca considerati necesar. Se mai gaseste si forma darmite, o puteti folosi cu incredere.

Daramite sau dara-mi-te, cum scriem corect?

Nu am folosit diacritice pentru darămite pentru ca multi nu scriu cu diacritice, noi chiar aici pe site folosim destul de rar diacriticele, desi se recomanda de multa vreme sa scriem corect in limba romana.Pentru lenesi am pus si o poza, forma de sus fiind cea corecta. Oricum ne bucuram sa vedem ca din ce in ce mai multi cititori sunt curiosi de ce postam noi la rubrica de gramatica, inseamna ca ne facem treaba bine.

Facem aici o remarca: nu tineti cont de greselile typo de la noi de pe site, asta arata ca suntem si noi supusi greselii, important este sa ne atrageti atentia, noi vom corecta atunci cand greselile sunt mentionate de voi in comentarii. Site-ul ro.org.ro este de fapt o colectie de articole pe care editorii nostri le considera folositoatre, nimic mai mult.

1 18 19 20 21 22 416