Limba germana: lectii online – pentru nivelul ANFÄNGER (incepatori)

Lectia N.1. GRUNDLAGEN DER DEUTSCHEN SPRACHE – Bazele limbii germane.

In aceasta lectie vom vorbi despre cum se scriu literele alfabetului german si vom face cunostinta cu regulile si exceptiile de baza pentru pronuntia consoanelor si vocalelor in limba germana, caracteristicile si dificultatile acesteea.

Tema 1. Das Alphabet. Buchstaben, Vokale und Konsonanten. Alfabetul. Litere, Sunete (vocale si consoane).
Subiectul următor
ALPHABET. Alfabetul

Litera este cea mai mica unitate a unui cuvant. Un set specific de litere ale limbii se numeste alfabet. Alfabetul german a fost creat pe baza alfabetului greco-roman si este format din 26 de litere. Tabelul de mai jos prezinta literele mari si mici ale alfabetului german. Sub fiecare litera se gaseste descrierea modalitatii de a o citi:

Literele marcate cu galben indica sunetele emise fara ajutorul sunetelor auxiliare si, prin urmare, sunt numite sunete independente (Selbstlaute) sau vocale (Vokale).

Sunetele ramase se pronunta cu ajutorul vocalelor si, prin urmare, sunt numite sunete auxiliare (Mitlaute) sau consoane (Konsonante).

Exemplu / Beispiel:
„B” este un sunet surd format cu participarea buzelor, care nu se distinge cu greu la „scalare” (analiza prin litere). Prin urmare, „B” se pronunta in combinatie cu sunetul „E”: nu „b”, ci „bee”.

Asa-numitele umlaute (Umlaute) apartin alfabetului german.
Ä ä, Ö ö, Ü ü, precum si semnul special ß (ess-zett). In schimbul lui, in limba germana moderna, poate aparea scris ss.
Atentie! Aceasta litera se scrie doar cu majuscule.

Lecția N.1. GRUNDLAGEN DER DEUTSCHEN SPRACHE – Bazele limbii germane

Subiectul urmator dupa alfabetul din lectia precedenta pe care o gasiti pe site-ul nostru, studiem fonetica. Fonetica (die Phonetik – Lautlehre – stiinta sunetelor) face parte din lingvistica, al carei scop este studierea formarii (articularii) sunetului si a caracteristicilor sunetelor, tinand cont de aspectele fizice (acustice) si fiziologice (de articulare).

Fonema (das Phonem – din limba greaca phoneoma voce, sunet, vorbire) este cea mai mica unitate distinctiva a sistemului sonor al unei limbi. Vorbim de fonem atunci cand, in cazul inlocuirii unui sunet cu altul, sensul intregului cuvant se schimba.

Exemplu / Beispiel:
Hand – Hund (Phonemtausch im Inlaut / Schimbarea fonemei din interiorul cuvantului)
Watte – Latte (Phonemtausch im Anlaut / Schimbarea fonemei la inceputul unui cuvant)
hinauf – hinaus (Phonemtausch im Auslaut / Schimbarea fonemei la sfarsitul unui cuvant)
betten – beten (schimbare scurta pronuntata inainte de dublu tt e cu un lung e)
kann – Kahn (schimbarea din pronuntare scurta inainte de dublu nn cu un lung a urmat de h)
Hölle – Höhle (schimbare din pronuntare scurta inainte de dublu ll ö cu un liung ö urmat de h)

Atentie! Beachte:

Lungimea (die Dehnung) a unei vocale intr-o litera poate fi indicata in urmatoarele moduri:

* Dubland vocalele (Verdopplung des Vokals) – Haar, Meer, Moor …
* Cu litera ulterioara -h – Kohl, hohl, Mehl, Kuh …
* litera e dupa i (ie) – hier, Lied, Sieg …

Sunetul vocal scurt (die Schärfung) – se indica

* Dublarea consonantei ulterioare – Kamm, Hammer, kommen, rollen …

Vocalele duble sunt numite diftonguri (Diphthonge sau Doppellaute): au, äu, eu, ei, ai.
Asemenea combinatii precum ch, ck sau sch pot insemna diverse sunete:

~ De exemplu / Beispiel: ch in cuvinte precum: [k-] Chor, [x-] Rache, [? Arm] Charme.

Regula 1

Ch =? sau t? (ș sau ci) – in cuvinte imprumutate, de exemplu din limba franceza sau in cuvinte de origine latina:

Exemplu: Cha-Cha-Cha [t?a-t?a-t?a] – cha-cha-cha (dans), Charme [?arm] – fr., Charm, Champagner – fr., Champagne

Regula 2

Ch = x – la inceputul cuvantului inainte de vocala (in numele oraselor, precum si in diferite state), in mijlocul cuvantului intre doua vocale, precum si la sfarsitul monosilabelor

Exemplu: [h-] Rache, China, [h-] – China, Ach! [h-] – interjectie

Regula 3

Ch = k – Chianti [kyanti] – Chianti (o varietate de vin rosu),
Chor [c-] – cor, Chlor [k-] – Clor (element chimic)

Regula 4

Сk = k – Becker, Ackermann – nume proprii

Regula 5

Sch, st, sp, chs

Sch = [s] – Sascha, Schura, Schwerin
St = [st] – Steffi, Stuttagrt, Stimme
Sp = [sp] – Sport
Chs = [cs] – sechs (sase)

Regula 6

Ei, au, eu, eh, ie, ah, uh, oh

Ei = [ai] – Heidi – Heidi (nume propriu), nein – nu, heißen – a apela/ a se numi
au = [au] – Klaus – Klaus, aus, auf – (prepozitii)
eu = [oi] – heute – astazi, Freut mich – foarte fericit
eh = [e] – Auf Wiedersehen – La revedere
ie = [i:] – Dieter, Friedrich – Dieter, Friedrich, Wie heißen Sie? – Cum te cheama?
Ah = [a] – Frau Hahn – Dna Han
Uh = [u] – Känguruh – Cangur
Oh = [o] – Herr Pohl – Domnule Paul

Regula 7

Th, tz, tsch
Th = t, tz = z

Th – Lothar – Lotar, Teatru – teatru, Tema – tema
Tz – Fritz – Fritz, jetzt – acum
Tsch = [ci] – deutsch – Germana, Deutschland – Germania, Tschüs! – Adio!

Regula 8

Utilizarea Ää Öö Üü Äu in limba germana

Ää – Hans – Häns-chen, Mäd-chen
Öö – Rösa – Rös-chen, Köln, Göttingen
Üü – Nürnberg
Äu – Fräulein, aufräumen, versäumen

Regula 9

-ng = [n] – sunet nazal (in mijlocul cuvantului) si [nk] la sfarsitul cuvantului -ig = [ich]
-ng – jung – tanar, klingen – a suna!
-ig – lustig – amuzant, traurig – trist

Wortarten. Parti de vorbire.

In limba germana exista parti de vorbire flexibile si neflexibile (flektierbare und nicht flektierbare Wortarten). Partile flexibile ale vorbirii, la randul lor, sunt impartite in declinabile si conjugabile (deklinerbare und konjugierbare)

Grupul de variabile declinabile include:

* substantive (Nomen)
* articole (Artikel)
* pronume (Pronomen)
* numerale (Numerale)
* adjective (Adjektive)

Grupul de variabile neconjugabile include:

* adverbe (Adverb)
* prepozitii (Präposition)
* conjunctii (Konjunktion)
* interjectii (Interjektion)

Partea de vorbire flexibila conjugata este verbul (Verb)

EXEMPLE DE PARTI DE VORBE:

In limba germana, spre deosebire de orice alte limbi, substantivele de diferite tipuri se scriu cu majuscule. La baza unui astfel de substantiv poate sa fie un verb sau un adjectiv, precum si numeralele, care pot deveni in anumite situatii substantiv.

Ca de obicei litera majuscula sta la inceputul propozitiei, ca si in limba romana.

Exemple/Beispiele:
Heiner ist unser Trainer.
Ist Heiner unser Trainer?
Hallo! AUA! Schon dich zu sehen!

Substantive care definesc anumite obiecte sau lucruri:
der Tisch (masa), der Bleistift (creion), die Uhr (ceas), der Berg (munte), das Auto (masina).

Substantive abstracte care definesc concepte intangibile:
die Gedanken (ganduri), die Liebe (dragoste), der Rhythmus (ritm), die Mathematik (matematica).

Substantive verbale:
schreiben – das Schreiben (scrisoare)
arbeiten – das Arbeiten (munca)
sehen – das Sehen (vedere, viziune)
bohren – das Bohren (forare, foraj)

Substantive derivate din adjective:
das Neueste (cel mai nou), die Schönste (foarte frumos) (aber: die schönste Frau, dar o femeie foarte frumoasa), das Gute (bun, in sensul de „bine”)

Numerele ordinale substantivale
Als Erstes erledigst du deine Hausaufgaben. – In primul rand, tu trebuie sa-ti face temele.
Ich kam als Vierter am Ziel an. – Am ajuns al patrulea la obiectiv.
Er kann arbeiten wie kein Zweiter. – El poate lucra ca nimeni altul.

Asa cum vedem in exemplele de mai sus, intotdeauna in limba germana scriem substantivele cu litera mare [ majuscula ]. Nu e chiar greu daca am inteles acest lucru inca de la inceputul lectiilor, nu-i asa?

Groß- und Kleinschreibung. Litere mici si majuscule in limba germana

Tema 1. Allgemeines. Definitia generala a articolului

Oricine din orice tara din lume, care studiaza limba germana, observa ca regulile de utilizare a articolelor in limba germana sunt foarte complexe. Dar, cu toate acestea, aceste reguli, ca orice alt fenomen gramatical, pot fi studiate. Aceasta lectie va va ajuta sa va faceti o idee generala despre functiile sintactice ale articolului, ca parte a vorbirii, si sa aflati cum sa determinati si sa utilizati corect una sau alta forma a articolului. Celor care doresc sa studieze in detaliu dificultatile de utilizare a articolului in limba germana, le recomandam in continuare sa nu se limiteze doar la manuale de acest fel, dar sa caute materiale in manualele Artikellehre, deoarece aplicarea fara erori a formelor articolului este departe de a fi doar noroc! In primul rand, aceasta este o cunoastere profunda (cunoasterea regulilor)!

In aceasta lectie, va sugeram sa va familiarizati cu o serie de reguli de baza pentru utilizarea articolelor. Fiecare regula este insotita de exercitii cu o complexitate diferita. Am incercat sa facem exercitiile cat mai interesante si variate, astfel incat lucrul cu acest fenomen gramatical complex (si posibil oarecum plictisitor) sa va ofere, pe cat posibil, placere maxima. Speram foarte mult ca munca noastra modesta va va ajuta foarte curand sa va alaturati celor care obtin rezultate bune si sa faceti un minim de greseli in acest limbaj dificil, dar foarte frumos. Ohne Fleiβ? kein preis!

Articolul ca parte a vorbirii este caracterizat de urmatoarele caracteristici:

1. Locul articolului in propozitie

* Articolul se poate referi doar la substantiv. Este unul dintre principalii indicatori ai genului, numarului si cazului unui substantiv dintr-o propozitie. Locul articolului din propozitie este intotdeauna inainte de substantiv.
Der Freund spricht. Prietenul vorbeste.
Mein Artzt kommt morgen. Doctorul meu va veni maine.
Alle Studenten haben die Prüfungen bestanden. Toti studentii au trecut examenele.

Comentarii:

~ Intre articol si substantiv pot fi si alte parti ale vorbirii, in special adjective, pronume sau diverse particule.
Der ihm vertraute und jederzeit hilfsbereite Kollege. Un angajat (util) binecunoscut si intotdeauna dorinic sa ajute.

~ Daca doua substantive diferite inseamna de fapt un obiect (sau fiinta), atunci in astfel de cazuri articolul este plasat doar inainte de primul substantiv.
Die Entscheidung trifft der Lehrausbilder und Abteilungsleiter. Decizia este luata de seful departamentului.

~ Doua articole diferite nu pot fi utilizate cu acelasi substantiv.
Der Freund spricht.
Mein Freund spricht.

o Der mein Freund spricht.
o Mein der Freund spricht.

Nota:
In unele cazuri, prezenta paralela a doua articole diferite este posibila, daca vorbim despre doua structuri diferite intr-o singura propozitie:

Er antwortet auf meine diese Angelegenheit betreffende Frage.
Er antwortet auf meine Frage.
Die Frage betrifft diese Angelegenheit.
El imi raspunde la intrebare cu privire la acest caz.
Aceasta propozitie este formata din doua structuri principale::
1. Er antwortet auf meine Frage. El imi raspunde la intrebare.
2. Die Frage betrifft diese Angelegenheit. Aceasta intrebare este relevanta pentru acest caz.

~ Articolul isi poate schimba locul in propozitie doar impreuna cu substantivul aferent.
Der Freund kommt heute zu mir. Un prieten va veni astazi la mine.
Heute kommt der Freund zu mir. Astazi un prieten va veni la mine.

o Freund der kommt heute zu mir.
o Freund kommt heute der zu mir.

~ Articolul este in concordanta cu substantivul inrudit (si cu adjectivul dintre ele) in functie de gen, numar si caz.

Der neue Freund / Die neue Freundin kommt heute zu mir.
Prieten nou/ Prietena noua va veni astazi la mine
Der neue Freund kommt. Ich rufe den neuen Freund.
Va veni un nou prieten. Voi suna un nou prieten.
Wir besuchen den neuen Freund / die neue Freunde.
Vom merge la un nou prieten / o prietena noua.

2. Liste der artikelwörter. Tipuri de articole.

La articolele se refera:

1.Articolul hotarat: der, die, das
2.Articolul nehotarat: ein, eine
3.Articolul zero
4.Pronume demonstrative: dieser, jener, derjenige, derselbe, ein solcher, solch ein.
5.Pronume posesive
6.Pronumele interogativ si relativ
7.Pronumele nehotarat

Atentie! Un pronume poate servi drept articol numai daca este folosit inainte de un substantiv ca definitie.

Unele articole pot forma variante de articole care le pot modifica semnificatia si / sau sunt aplicabile numai in anumite cazuri.

Aceste optiuni sunt prezentate in tabelul articolelor cu caractere aldine sub articolul corespunzator. Articolele indicate in paranteze pot fi folosite doar in fata anumitor substantive la singular.

* Mein in tabel reprezinta toate pronumele posesive: dein, sein, ihr, unser, euer, ihr, Ihr.