Care este diferenta dintre In, An si Auf in limba germana?

Desi limba germana este o limba simpla, odata ce cunoasteti regulile, este posibil sa nu traduceti intotdeauna direct fiecare cuvant din limba engleza. De fapt, cu cat invatati mai multe cuvinte, cu atat ele pot deveni mai confuze. Trei prepozitii germane, in special, pot fi dificile pentru incepatori: In, An si Auf.

Ce este o prepozitie?

O prepozitie este un cuvant care este de obicei asociat cu un substantiv (sau un pronume ca el sau ea) care va ajuta sa intelegeti relatia cuvantului respectiv cu o alta parte a propozitiei. De exemplu, prepozitiile se pot referi la pozitia unui substantiv in spatiu sau timp. Cum sa “puneti picioarele sub masa” sau “sa mergeti la cumparaturi dupa curs”.

Dar multe prepozitii din limba engleza au sensuri diferite. “Sub” poate fi mai mic, dar poate insemna si mai putin. Unele prepozitii sunt colocviale sau trebuie doar sa le memorati ca fiind “a cobori de pe”.

Acelasi lucru este valabil si pentru limba germana. Puteti sa memorati sensul prepozitiilor, dar nu totul va fi o traducere directa a cuvintelor engleze.

Toate aceste prepozitii bidirectionale, adica substantivul / pronumele care urmeaza prepozitia vor fi conjugate la acuzativ (daca este folosit pentru a exprima miscare / actiune, cum ar fi “merg la magazin”) sau la dativ (daca este folosit pentru a exprima locatia sau pozitia, ca “stau in strada”). In engleza, o prepozitie nu schimba substantivul / pronumele precedent.

IN
Sensuri: in, in, in

Exemple: Ich stehe in der Strasse. (Eu stau in strada.)

Die Frau IST in der Universität. (O femeie la universitate, ca si fizic in interiorul cladirii universitatii. Daca doriti sa spuneti ca sunteti inscris la universitate, spuneti “an der – Universität” ca la “la universitate”. Vedeti mai jos)

Sensuri: pe, in, langa

Exemple: Ich Sitze in Dem Tisch. (Eu stau la masa.)

Die Frau ist an-der-Tankstelle. (O femeie sta la o benzinarie, intrucat sta literalmente langa o pompa de gaz verticala. Poate fi util sa va ganditi la o intalnire verticala cot la cot, pentru a memora cand sa folosesti “-” ca in “langa”)

AUF
Sensuri: pe, deasupra

Exemple: Die Bäckerei IST Auf der Hauptstraße. (Brutaria este pe strada principala.)

Die Frau IST Auf der Bank. (Femeia de pe banca, intrucat sta literalmente deasupra bancii orizontale. Intalnirea orizontala este adesea cheia pentru “Auf.”)

Sensul verbului: (SICH) UMZIEHEN

Cei mai multi dintre voi probabil cunosc notiunea de – POLISEMIE, care innseamna insusire a unor cuvinte sau unitati frazeologice de a avea mai multe sensuri; calitatea de a fi polisemantic.

Exista si un joc interesant cu numele de BARIOTROP, un joc distractiv care consta in a gasi un cuvant cu doua sau mai multe sensuri, dupa cum intervine accentul. De exemplu:

úmbrele – umbréle (contururile unor fiinte/lucruri – aparatori de ploaie)
cópii – copíi
ácele – acéle

Dupa ce veti intelege bine sensul cuvantului de astazi puteti incerca acest joc si in limba germana, sa cautati cuvinte care au mai multe sensuri.

Astazi insa vorbim despre verbul umziehen. Ce minunat este! Daca unora nu le place gramatica limbii germane pentru atatea semnificatii si “dar”, noi o adoram si respectam.

Sa ne lamurim!

umziehen – zog um – umgezogen (+ sein)
a se muta, a-si schimba resedinta, sediul
* Wir sind letztes Jahr umgezogen. – Noi ne-am mutat anul trecut.

umziehen – zog um – umgezogen (+ haben)
a cara, a muta lucruri
* Wir haben einen Schrank umgezogen. – Noi am mutat dulapul.

(sich) umziehen – zog um – umgezogen (+ haben)
a-si schimba hainele
* Ich habe mich nach der Arbeit umgezogen. – Eu mi-am schimbat hainele dupa munca.

(sich) umziehen – umzog – umzogen (+ haben)
a strange, a se acoperi
* Schwarze Wolken haben den Himmel umzogen. – Nori negri au acoperit cerul.

Le memorati si veti avea cu ce va lauda in fata prietenilor!

Diferenta dintre: “duzen” si “siezen” in limba germana

Prieteni, astazi am dori sa va vorbim despre cum sa abordati corect un interlocutor in limba germana: cu “tu” sau cu Dumneavoastra“.

Spre deosebire de limba suedeza, unde este obisnuit sa se adreseze tuturor, chiar si regelui, folosind “tu”, in limba germana acest lucru este inacceptabil.

In general, putem spune ca limba germana este foarte asemanatoare in aceasta chestiune cu limba romana, si in cazul in care abordam persoane necunoscute, comunicam intr-un mediu oficial sau cand manifestam respect, este obisnuit sa folosim o forma politicoasa pentru a evita familiaritatea nedorita.

Cand incepeti munca intr-un nou departament, in care colegii se numesc “tu”, este de dorit sa asteptati momentul cand vi se ofera sa treceti de la “Dvs” la “tu”. Mai mult, acest lucru in Germania se intampla de obicei conform ierarhiei: mai intai, seful isi invita subordonatii sa vorbeasca la “tu”, iar apoi aceasta propunere vine de la lucratorii ‘vechi” la cei “noii veniti”. In acelasi timp, expresia cheie de aici este “asteptati pana cand vi se ofera” sau “sa oferiti”. Germanii considera ca este o forma gresita daca un sef sau un coleg care detine o functie mai inalta incepe pur si simplu sa te “tutuiasca” fara a invita in avans interlocutorul sa treaca de la “Dvs” la “tu”.

Pentru a nu intra intr-o incurcatura la locul de munca, nestiind cum sa contactati interlocutorul, este mai bine sa incepeti alegand forma politicoasa “Dvs”, sa priviti reactia interlocutorului si sa asteptati propunerea acestuia sau sa oferiti voi propunerea de a trece la “tu”.

Sa studiem cateva fraze pe care le putem folosi pentru acest lucru:

Können wir uns duzen? – Putem trece la “tu”?

Sollen wir uns lieber duzen? – Ar fi mai bine pentru noi sa comunicam cu “tu”?

Möchten Sie gedutzt oder gesietzt werden? – Ati dori sa na adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs” sau “tu”?

Willst du gesiezt werden? – Ai dori sa ma adresez cu “dvs.”?

Wollen Sie geduzt werden? – Ati dori sa ma adresez catre Dumneavoastra cu “Dvs”?

Könnten wir erstmal bei „Sie” bleiben? – Am putea sa vorbim la inceput cu “Dvs”?

Jan Schaumann, expert in stil si etica in Germania, considera ca recent germanii au devenit mai dispusi sa foloseasca forma “tu”. Acest lucru este vizibil mai ales la Berlin. De exemplu, intr-o cafenea sau un bistrou din Berlin, puteti fi abordat cu usurinta cu “tu”, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre Munchen, unde populatia este mai conservatoare.

Un alt fenomen uimitor al limbii germane, potrivit lui Jan Schaumann, este asa-numitul „Hamburger Sie” – „adresarea de la Hamburg in cazul “Dvs” folosind nu numele de familie, ci prenumele. De exemplu, “Jan, schön, dass Sie heute morgen bei uns sind” (“Jan, multumesc ca ne-ati vizitat in dimineata asta”). Acest recurs a aparut in companiile germane in contextul globalizarii si influenta limbii engleze asupra limbii germane, in care adresarea cu “Dvs” si numele este comuna.

Și acum vă ofer să vizionați un mic reportaj și talk-show pregătit de canalul Sat.1 pe tema „Du oder Sie?” cu Jan Schaumann.

Kopf hoch! … Und viel Spass!

Care este diferenta dintre “damit” si “um … zu”?

Cu ajutorul acestor conjunctii, poate fi exprimata intentia. Intentia mea este motivatia, obiectivul meu, de ce fac eu ceva!
“damit” si “um … zu”? Cand in limba germana folositi “damit” si cand “um… zu”?

damit
“damit” este folosit atunci cand subiectele din propozitia principala si propozitia subordonata sunt diferite.

Exemple:

Ich lerne jeden Tag fünf neue Vokabeln. Mein Wortschatz wächst schnell. (Eu invat in fiecare zi cinci cuvinte noi. Vocabularul meu creste rapid).

Prin urmare:
Ich lerne jeden Tag fünf neue Vokabeln, damit mein Wortschatz schnell wächst. (Eu invat in fiecare zi cinci cuvinte noi pentru ca vocabularul meu sa se mareasca rapid.)

Der Mann schließt leise die Tür. Seine Kinder können schlafen. (Barbatul inchide incet usa. Copiii sai pot dormi).

Prin urmare:
Der Mann schließt leise die Tür, damit seine Kinder schlafen können. (Barbatul inchide incet usa pentru ca copiii sai sa poata dormi.)

“Um … zu”

Daca subiectul din propozitia principala si propozitia subordonata este identic, folositi “um… zu”.

Exemple:
Ich lerne jeden Tag zwei Stunden. Ich bekomme eine gute Note. (Eu studiez in fiecare zi timp de doua ore. Am note buna).

Prin urmare:
Ich lerne jeden Tag zwei Stunden, um eine gute Note zu bekommen. (Eu studiez in fiecare zi timp de doua ore pentru a obtine note bune.)

Der Mann macht Sport. Er entspannt sich dabei. (Barbatul face sport. In acelasi timp se relaxeaza).

Prin urmare:
Der Mann macht Sport. Er entspannt sich dabei. (Barbatul face sport pentru a se relaxa).

“Um … zu” cu verbe cu prefix

Atentie la verbele cu prefix. Particula “zu” se insereaza intre prefixul separabil si restul verbului!

Die Frau beeilt sich. Sie kauft noch im Supermarkt ein. (Femeia se grabeste. Ea inca mai face cumparaturi la supermarket).

Prin urmare:
Die Frau beeilt sich, um noch im Supermarkt einzukaufen. (Femeia se grabeste sa faca mai multe cumparaturi in supermarket).

Fiecare propozitie cu “um … zu” poate fi construita si cu “damit”. Dar versiunea cu “um … zu” este mai sofisticata.

“Bitte” – traducere in romana

Dupa cum spun cateva proverbe romanesti:
“Vorba dulce mult aduce”‘
“Vorba e mai dulce decat mierea, daca stii cum sa vorbesti.”

Astazi invatam cum sa facem vorba dulce in limba germana.

Bitte (genul feminin) – rugaminte, cerere

bitten (verb) – a cere, a implora

bitter (adjectiv) – amar

bitte schön (interjectie) – cu placere

bitten um (verb) – a se cere

Bitte (genul feminin) – rugaminte, cerere
Bitte geben Sie auf jedem Film die Farbe an. – Va rugam sa indicati culoarea pe fiecare film.

bitten (bittend / gebeten] – (verb)
bitten (de asemenea: ersuchen) – a cere (verb)
bitten (de asemenea: mit Bitten bestürmen) – a implora (verb)

bitter (adjectiv)
bitter – amar (adjectiv de genul masculin)
bitter – amr (adverb)

bitte schön (interjectie)
bitte schön (de asemenea: bitte sehr) – cu placere (interjectie)

bitten um (verb) – a se cere

Sinonime (in limba germana) pentru “Bitte”:

Bitte – Antrag, Appell, Aufforderung, Aufgebot, Aufruf, Befürwortung, Bittgesuch, Desiderat, Desideratum, Ersuchen, Gesuch, Nachfrage, Petition, Proklamation, Wunsch

Bitten – (sich) an jemanden wenden (um, wegen) anhalten auffordern einladen jemanden angehen

bitter – schmerzlich

bitte schön – bittebitte sehr

1 28 29 30 31 32 416