Lectii online – Artikel. Articolul (II)

Unbestimmter Artikel (=uA). Articolul nehotarat.

Pana in prezent am publicat inca trei lectii privind Artikel – Articolul, pe care va sugeram sa le citit inainte de a incepe a studia lectia actuala. Dupa cum se zice bine: repetarea este mama invataturii. Lectia precedenta o gasiti aici: https://ro.org.ro/germana-lectii-online-artikel-articolul/

Datorita faptului ca substantivele in limba germana au o rezerva foarte mica de finaluri, dupa forma lor nu este intotdeauna posibil sa fie recunoscute dupa caz, gen sau numar este vorba intr-un caz particular anume. Articolele completeaza acest decalaj informational si ne ofera informatii exacte despre cazurile, genul si numarul partilor de vorbire care sunt in concordanta cu acestea.

der Tor (Mask. genul masculin) das Tor (Neutr. genul neutru);
der Lehrer (Sg. singular) die Lehrer (Pl. plural);
dem Apfel (Dat. cazul dativ) den Apfel (Akk. cazul acuzativ).

Datorita articolelor, limba germana permite o ordine de cuvinte destul de libera in propozitii, spre deosebire de ordinea obligatorie a cuvintelor – Subjekt-Prädikat-Objekt, ca de exemplu in limbile engleza sau franceza, in care articolele nu se mai schimba dupa cazuri.

Flexion artikel. Shimbarea formelor de articol.

Subiect 1. Declinarea articolului. Cazurile

Articolul in limba germana este o parte variabila a vorbirii. O forma sau alta de articol depinde de substantivul cu care se foloseste articolul concret. Articolele sunt in concordanta cu substantivul la gen, numar si caz.

Potrivirea articolului cu substantivul

Gen / Genus masculin/männlich der/ein Stoff
neutru/sächlich das/ein Kissen
feminin/weiblich die/eine Einladung
Numar / Numerus Singular/ Singular der/ein Stoff
Plural /Plural die/- Stoffe
Caz / Kasus Nominativ /Nominativ der/ein Stoff
Acuzativ/Akkusativ den/einen Stoff
Dativ/Dativ dem/einem Stoff
Genitiv/Genitiv des/eines Stoffes

Cum se poate determina un caz oarecare:

Nominativ /Nominativ Cine? Ce? / wer? was? der/ein Stoff
Acuzativ/Akkusativ Pe cine? Ce? / wen? was?/einen Stoff
Dativ /Dativ Cui? De ce? /wem? dem/einem Stoff
Genitiv/Genitiv Pe cine? Ce? / wessen? des/eines Stoffes

NOTA!

Cazul nominativ este folosit doar in cazurile in care vorbim despre un element in stare de repaus sau absenta vreunei actiuni asupra acestuia. Daca obiectul este „vazut”, „dorit”, „luat” etc. atunci in acest caz se foloseste doar cazul Prepozițional.

Carțile de gramatica germana ofera secvența cazurilor mentionata anterior. Va recomandam sa (folositi secventa folosita in sistemul de invatare a limbii romane in procesul de invatare a limbii germane (deoarece acest lucru nu afecteaza esența materiei):

Nominativ, Acuzativ, Genitiv, Dativ, Vocativ

Alfabetul german – lectii de limba germana

Alfabetul este fundamentul oricarei limbi.
Studierea limbii germane ar trebui sa inceapa cu invatarea alfabetului. Obisnuiti-va cu modul de pronuntare a literelor. Noi am mai publicat pe paginile noastre informatii despre alfabet, dar dupa cum bine stiti, repetarea este mama invataturii si va mai oferim si aceasta scurta lectie, analiza alfabetului german cu transcriere. Bucurati-va de ea si mult noroc la invatare!

Deci, alfabetul german este format din 30 de litere, 26 latine, trei umlaute ä, ö, ü si ligatura ß. Stiti deja toate literele latine din alfabetul englez, dar va trebui sa va obisnuiti cu umlautele si ligatura.

O sectiune dedicata in intregime alfabetului german si un album pe care il gasiti AICI!

Accesati pagina pentru a consolida materialul. Acolo veti gasi: alfabetul in imagini, alfabetul german in scriere, un alfabet-exemplu de ortografie simplificata, scolara si latina in limba germana, exercitii cu alfabetul, literele alfabetului german minunate pentru a fi memorate si desenate de copii.

Exerciții:
1. Aranjati literele in ordine (Ex Nr.1 Luati o bucata de hartie cu un stilou si rescrieti literele in ordinea corecta):

G, H, R, A, S

L, Z, I, K, N

O, S, J, V, M

K, A, M, I, N

E, J, Z, A, C

P, T, G, B, M

J, F, D, V, D

A, S, D, F, G

J, K, G, B, T

O, I, T, E, R

L, B, N, F, X

P, L, C, Y, Z

Multa bafta!

Parti ale corpului in limba germana

Körperteile – Parti ale corpului in limba germana

Vocabular:

der Körperteil – partea corpului

der Kopf – cap

der Hand – mana (palma)

das bein – picior

der Arm – mana

das Auge – ochi

die Nase – nas

der Mund – gura

das Ohr – ureche

die Haare – par

der Fuß – picior

das knie – genunchi

mor Schulter – umar

der Finger – degetul (la mana)

der Ellbogen – cot

das Gesicht – fata

der Zahn – dinte

der Zeh – deget de la picior (pe picior)

sehen – a privi

hören – a asculta

schmecken – a gusta (la gust)

riechen – a simti miros

schmal – slab

oval – oval

rund – rotund

Übung 1. Lies und übersetze den Text. Cititi si traduceti textul.

Körperteile – Parti ale corpului in limba germana

Palaria Der Mensch folgende Körperteile: den Kopf, zwei Hände und zwei Beine. Zum Gesicht gehören: die Augen, die Nase, der Mund und die Ohren.

Traducerea voastra:

Parti ale corpului

O persoana are urmatoarele parti ale corpului: un cap, doua brate si doua picioare. Fata include: ochi, nas, gura si urechi.

Übung 2. Beantworte die Fragen. Raspundeti la intrebari.

Welche Körperteile hat hat Mensch?
A fost gehört zum Gesicht?

Übung 3. Verbinde richtig und übersetze. Uniti corect si traduceti.

Mit dem MundMit den Augen

Mit den Ohren

Mit der Nase

höre ich.sehe ich.

esse ich.

rieche ich.

Zum Beispiel: Mit dem Mund esse ich. – Cu gura eu mananc.

Übung 4. Beschreibe sich. Beantworte die Fragen. Descrie-te. Raspunde la intrebari.

  1. Wie ist dein Gesicht? (oval, rund, schmal)
    2. Wie sind deine Augen? (groß, klein, grün, blau, braun, grau)
    3. Wie ist deine Nase? (lang, klein)
    4. Wie sind deine Haare? (kurz, lang, braun, blond, schwarz)

Übung 5. A fost gehört dazu? Ce se refera la acest lucru?

Wörter: Das Auge, das Knie, der Finger, der Zeh, das Ohr, der Hand, der Fuß, der Mund, die Haare, der Ellbogen.

der Kopf das Bein der Arm
Das Auge, …

 

DIFERENTA DINTRE *SPRECHEN* SI *REDEN

*** DIFERENTA DINTRE *SPRECHEN* SI *REDEN* ****

Am fost intrebat in ce consta diferenta de sens intre verbul „sprechen” si verbul „reden”.
Acest lucru nu este chiar asa de usor de explicat avand in vedere doua lucruri:
a) In limba romana nu avem o raportare de sens 1:1 adica doua cuvinte distincte unul pentru “sprechen” si altul pt. “reden” ca in limba germana.
b) Ca sa fie totul – aparent – si mai incurcat, va pot spune ca in multe situatii (dar nu in toate) „sprechen“ si „reden“ sunt sinonime.

*** „sprechen” *** – in sensul de baza – inseamna capacitatea omului de a articula sunete in asa fel incat din acestea sa ia nastere cuvinte si limba vorbita.
Ca atare, *** sensul de baza *** al verbului „sprechen” este – mai mult sau mai putin – exercitarea fizica a actului vorbirii.
Jemand kann nicht sprechen, jemand spricht schnell oder laut, jemand spricht gut Deutsch usw. =
Cineva nu poate vorbi, cineva vorbeste repede sau tare, cineva vorbeste bine germana s.a.m.d.

Ca atare, daca ne limitam NUMAI la sensul de baza al verbului „sprechen” vorbim de o insusire psihofizica cum a fi „a vedea” a „merge”.
Hai sa ne gandim la ce inseamna SUBSTANTIVUL
die Sprache” = insusirea pe care o are cineva ca sa poata vorbi o anumita limba.
Si ce inseamna “die Rede”? = o *comunicare* exprimata / facuta VERBAL – de catre cineva – intr-o anumita limba.
Si inca ceva:
Un baby invata mai intai sa vorbeasca (in germana “sprechen”) deci el invata mai intai sa articuleze cuvinte cum ar fi “Papa” sau “Mama”.
Mult mai tarziu va invata el sa comunice o dorinta, o cerinta etc. prin propozitii verbale (in germana “reden“).

Sprechen” este actul formal al insusirii de a vorbi. “Un purtator de cuvant al Guvernului” este un “Regierungssprecher”.
El anunta verbal, formal niste continuturi ce sunt trecute intr-un text ce i s-a dat ca el sa-l comunice verbal la o conferinta de presa, la televiziune etc.
Si mai elocventa devine diferenta semantica / diferenta de sens intre “sprechen” si “reden” in exemplul cu papagalul!!!!
Despre papagalii ce au invatat sa imite si sa articuleze niste cuvinte din vorbirea umana, putem spune ca ei “vorbesc” (in germana “sprechen”) dar NU putem afirma despre ei ca ei se pot intretine verbal cu noi (in germana “reden”) deoarece lor nu le este cunoscut si nici nu pot pricepe sensul cuvintelor pe care ei le imita.

*** reden *** se refera – in sensul de baza – la actul social exercitat de insusirea de a vorbi:
Man redet mit oder zu jemandem und über etwas, um Information auszutauschen, Beziehungen zu pflegen, Macht auszuüben usw. „Reden“ ist eine Handlung im sozialen Kontext =
„Se vorbeste CU cineva sau ne adresam (vorbind) cuiva sau vorbim despre ceva, in vederea schimbului unor informatii pentru a intretine niste legaturi personale cu cineva, pt. a exercita „putere” (la figurat) etc.. „Reden“ este o activitate intr-un context social.

Si acum sa dam unele exemple la ceea ce spuneam mai sus:
**** „sprechen“ ***
Jürgen spricht Deutsch = Jürgen vorbeste limba germana.
Propozitia „Jürgen vorbeste limba germana” imi spune ca Jürgen poate vorbi limba germana dar ea NU spune nimic despre faptul daca Jürgen poate spune / vorbi in germana ceva cu sens (pe inteles).
Alte exemplu:
Er ist ein ganz hervorragender „Sprecher“ = El este un „vorbitor” innascut (in traducere libera).
Dar atentie!
Sa presupunem acum ca in propozitia de mai sus prin „vorbitor” (in acest exemplu concret) noi am intelege un actor si un „vorbitor“ ce realizeaza o dublare si o sincronizare sonora a filmelor straine in limba sa materna, folosindu-se de vocea sa antrenata profesional.
Un astfel de “vorbitor” poate vorbi in limba in care dubleaza si sincronizeaza filmul extrem de clar si de corect. De acord.
Dar el NU este responsabil pt. ceea ce reda prin vocea sa (de continut). In acest exemplu, vorbim de „sprechen” NU de „reden”.
Alt exemplu:
Thomas und Jürgen sprechen miteinander = Thomas si Jürgen vorbesc unul cu altul.
In realitate insa s-ar putea intampla ca Thomas si Jürgen sa nu aiba momentan timp..„de a sta la discutii” ci doar de a spune 2-3 propozitii.
„Sprechen“ – in exemplul de mai sus – ne spune doar ca momentan ei „vorbesc“.
Tot asa de bine s-ar putea ca ei, in timp ce vorbesc, ei sa faca altceva unul sa taie cartofi si altul sa curete peste.

„reden“
Exemple:

Jürgen redet mit seinem Sohn = Jürgen vorbeste cu fiul sau. (dar in sensul ca Jürgen poarta o discutie cu fiul sau. Jürgen are sa-i spuna ceva fiului sau. Momentan, ocupatia principala a lui Jürgen este de a comunica prin vorba / dialog cu fiul sau).
Barack Obama ist ein ganz hervorragender Redner = Barack Obama este un „vorbitor“ exceptional.
In gluma spus, va mai aduceti aminte de exemplul de mai sus cu cineva care este „vorbitor“?

Ei bine si in prima propozite de mai sus am tradus tot cu „vorbitor“ dar in cu totul alta acceptie si in cu totul alt context (acela de un profesionist ce dubla si sincroniza cu vocea sa filme straine).
Numai ca exemplu (acesta NU este un comentariu politic) putem spune in propozitia de cu Barack Obama a putut sa-si exercite bine „profesia“, „functia“ sa pt. ca el a reusit sa exprime clar, pe inteles si convingator, continuturi si teme uneori f. complexe.
Astea sunt sau ar trebui sa fie calitatile de baza ale unui bun „vorbitor” al unui om politic important.

Desigur ca este important sa posedam calitatea de a ne exprima in vorbire print-o pronuntie adecvata si un ton potrivit clar, deci sa avem un „grai” clar („sprechen”).
Dar si mai important este ca vorbitorul care se adreseaza altcuiva sa poata folosi notiuni clare, precise si sa poata explica bine si convingator continutul unei teme („reden”).
Thomas und Jürgen reden miteinander = Thomas si Jürgen „vorbesc“ unul cu altul.
In sensul ca mai inainte ei se certasera si acum vorbesc unul cu altul, comunica unul cu altul ca ei sa ajunga la o intelegere.
ACUM NOI AM INTELES DIFERENTA DE SENS.
Dar sa nu cadem in extrema cealalta (!!!!) si sa avem acum IMPRESIA GRESITA ca „sprechen“ si „reden“ nu ar putea fi sa fie sinonime. Si inca cum pot fi SI sinonime!
UNDE SI CAND „sprechen” si „reden” sunt sinonime asta o sa ne dam singuri seama vorbind cat mai frecvent limba germana.
Mult mai important a fost insa ca Dvs. sa constientizati ca intre „reden” si „sprechen” POT fi si deosebiri de sens si in ce consta aceste deosebiri de sens.
Un caz in care „reden“ si „sprechen“ sunt sinonime “Er redete/sprach nur Unsinn.“ = „El a vorbit numai prostii“.

Diferenta dintre conjunctiile da / weil:

Diferenta dintre conjunctiile da / weil:

La intrebuintarea conjunctiilor cauzale „da” si „weil” in vorbirea curenta exista unele mici deosebiri:
Conjunctia „da“ se intrebuinteaza de obicei atunci cand ceea ce se afirma in propozitia secundara este deja cunoscut.
Intr-un astfel de caz propozitia secundara sta de obicei in fata propozitiei principale
Es ist kurz vor Mittag, und da heute Sonnabend ist, mache ich Schluss =
astazi este sambata si deoarece (pt. ca) azi este sambata, incetez cu munca (gata, azi nu mai lucrez mai departe).
Da Fiechtner schon bald von Verlobung und Hochzeit sprach, hatte Maria … keine Bedenken, dem Deutschen in seine Heimat zu folgen =
Deoarece Fiechtner (nume de familie) incepuse sa vorbeasca imediat despre logodna si casatorie.. Maria nu a avut retineri sa-l urmeze pe neamt in tara lui.

Prin folosire de cuvinte cum ar fi de ex. „wie schon gesagt” (dupa cum s-a spus deja) sau „wie bereits bemerkt” (dupa cum s-a remarcat / evidentiat / observat deja) se poate intari impresia ca ceea ce se afirma in propozitia secundara este /era deja cunoscut!
Dar si in cazurile in care propozitia principala este introdusa cu „so”, se foloseste „da”.
Da du einmal angefangen hast davon zu sprechen, so kann ich dir auch alles berichten = Deoarece tu deja ai inceput sa vorbesti despre asta, atunci iti pot povesti totul.
Conjunctia „weil” are o gama mult mai mare de intrebuintare.
Ea se foloseste si atunci cand continutul informativ al propozitiei secundare este important si el contine informatii noi.
Cand se intrebuinteaza conjunctia „weil” propozitia secundara sta f. des dupa propozitia principala.

Exemple:
Ich werde nochmals anrufen, weil er sich nicht gemeldet hat = eu trebuie sa sun inca o data pt. ca el nu s-a anuntat.
Ich konnte nicht kommen, weil ja gestern meine Prüfung war = ieri nu am putut veni pt. ca ieri am avut examen.
Geh jetzt bitte, weil ich sonst böse werde = acum te rog sa pleci pt. ca altfel (incep sa) ma supar.

Cand in propozitia principala prin folosirea unor cuvinte cum ar fi drum, deshalb, deswegen, besonders, se atrage atentia asupra importantei, atunci se poate folosi numai conjunctia „weil“:
… wenn man bedenkt, dass er das Französische schon deshalb beherrschen musste, weil er das Werk Marcel Prousts im Urtext lesen wollte =
…..cand te gandesti ca el a trebuit sa posede limba franceza si de aceea pentru ca el a vrut sa citeasca opera lui Marcel Proust in original.

Si la o intrebare DIRECTA cu „warum?“ se raspunde intotdeauna cu „weil“ si NU cu „da“.
Warum hat sie nicht wenigstens die Rechnung bezahlt? Weil sie kein Geld mehr hat =
Si de ce ea nu a platit macar factura? Pt. ca ea nu mai are bani.

1 27 28 29 30 31 416