Platforma Blogging

Ai sa zici ca ma laud, dar sper sa treaca pe aici colegii mei, Radu Decebal si Mihai Popa, cei cu care m-am inscris in primii 100 de taranisti din Romania. Cum am ajuns sa fac asta? Pai eram la Universitate si am vazut ca sediul de pe Bulevardul Carol I, Nr. 24, Sector 2 era fain, dar cel mai important ca pe scari erau niste tipe traznet. Hop si noi si gata politica. Eram in anul trei de facultate, visam la democratie si evident la un viitor politic stralucitor.

I-am cunoscut pe Corneliu Coposu si pe Ion Ratiu

Asa cum am zis mai sus, m-am inscris repede in PNTCD fara sa fiu convins de doctrina, dar cum provin din bunici tarani pe ambele laturi [ materna si paterna ], am zis ca ma descurc eu. Fiind printre primii 100 am avut sansa sa apar la televizor, asa m-au vazut ai mei si nu am prea stiut cum sa explic absenta de la facultate si prezenta la televizor. Era un pact intre trei partide de dreapta, PNTCD, PNL si social democrati – ca nu mai stiu cum le zicea, oricum ei erau cei mai mici si neinsemnati – in ochii celor doua partide istorice.

Prin urmare, ca baiat de viitor si tanar fondator al partidului am stat la masa cu Ion Ratiu si Corneliu Coposu. De pe atunci aveam mancarici la limba si incercam sa le explic ca stiu eu din carti in franceza ca agricultura nu se face cu 1O hectare, ci cu sute. Culmea ca nu eram impotriva retrocedarilor ca aveam si noi de primit pe abele filiere [ materna si paterna ] o gramada de pamant. Ideea era ca eu voiam sa avem in continuare IAS-uri, ca erau rentabile [ asa credeam eu, ce nu aveam voie? ]. Coposu mi-a zis: taci mai tancule, ca nu stii tu politica. Ok, asa si era.

Mai pe scurt, azi mi-am adus aminte de ei, a fost o vreme faina pentru mine, chiar daca a durat doar doua luni – pana m-am prins ca aia batrani nu o sa lase tinerii sa iasa in fata, iar eu exact asta voiam, sa fiu eu mic lider si sa fac nu stiu ce mare scofala. Nu mi-a mers, asa ca in 1992 m-am privatizat! In decembrie.Tot am ajuns sef, ca sa se oftice unii, NA!

I-am cunoscut pe Corneliu Coposu și pe Ion Rațiu