Cat sa economisesti in funcție de varsta pe care o ai

Au aparut de peste tot influenceri care te invata ca trebuie sa economisesti, dar de fapt te indeamna sa investesti. Cand esti elev si student ce sa economisesti? Banii de la parinti, ca alti inu ai daca nu te apuci de ceva faceri din scoala, studentie. DA, tentatiile sunt mari atunci, vrei cel mai tare smartphone, cea mai faina masina, etc. Cea mai buna investitie este insa in viitoarea ta cariera, in invatatura. Banii sunt buni, dar ar trebui sa ai ceva experienta sau fler ca sa-i faci. Altfel capeti doar experienta si cam in majoritatea cazurilor, pierzi.

Cat sa economisesti in funcție de varsta pe care o ai

Daca ai intre 20 si 30 de ani e momentul sa verifici daca ai veleitati de antreprenor, ai putea investi in actiuni, in mici afaceri – sau mai mari, daca pierzi ai tot timpul sa recuperezi. Asa zice teoria, practica insa te ingroapa cu zile. Vrei o casa, sa ai un acoperis la batranete. OK, risti si poate ca la 30 de ani o sa ai de palat. Sau la fel de bine te trezesti ca ai copii si nu ai nimic, pentru ca tu ai facut experiente.

Intre 30 si 50 de ani este timpul ca deja tu sa stii ce vrei sa faci, ce drum ai de urmat. Dar daca ai inca salariul acela minim, ce poti face? Parerea mea este ca trebuie sa te orientezi la o alta meserie, inca esti in putere si pana pe la 35 sau 40 de ani, inca esti ofertant pe piata muncii. Dupa 45 de ani esti deja mai degraba ocolit de recrutori, daca nu ai un CV care sa-i lase fara cuvinte. Daca esti stapan pe fortele tale si ai un salariu mai mult decat decent, poate ca e ok sa stai inca cu chirie, sa tintesti mai sus.

Dupa 50 de ani deja e complicat, nu ma vad la varsta asta stand tot in chirie si cautand oportunitati de a investi pentru perioada de pensie. Apar primele semne de boala, nu mai ai energia de la 25 de ani. Copii cer din ce in ce mai mult, iar tu probabil ai cerinte destul de mari. Cel putin in cazul meu asa este, vreau masina de familie, nu mai vreau sa ma trezesc la 6 dimineat asi sa fug la birou. DA, inca ma scol cu noapte ain cap, dar stau la mine in casa, la birou, fara sa dereanjez restul familiei si scriu, fac planuri si numar banii. Ma gandesc mereu ce sa fac cu ei, acum am decis sa iau un SUV nou, un Kodiaq. Zis si facut, am plasat comanda, pana pe 29 octombrie ar trebui sa vina, desi cei de la reprezentanta au jurat ca pe 12 e la mine in garaj. Nu-i cred, nu mai sunt copil!

economisești în funcție de vârsta

Cat sa economisești în funcție de vârsta pe care o ai

Skoda Kodiaq 2020 in perioada de rodaj

In sfarsit mi s-au implinit doua vise, sa am o masina noua si ea sa fie Skoda Kodiaq, venita dupa doua alte masini marca VAG. Prima a fost un Seat Ahambra din 2002, luata in 2010, a doua a fost o Skoda Octavia din 2012, luata in 2018. A sosit si momentul asta, de fapt va fi pe 12 octombrie, caci am comandat-o din Cehia. Din ce am citit cand m-am documentat ca sa-mi iau o masina noua, cea mai buna perioada de achizitii pentru o maisna noua este toamna, septembrie – octombrie si bine inteles decembrie cand toti fac reduceri mari, ca sa se poata lauda cu vanzari record in anul respectiv.

Skoda Kodiaq 2020 in perioada de rodaj

Asadar cel mai important lucru la o masina noua este rodajul. De el va depinde durata de viata a masinii tale, iar Skoda Kodiaq nu face exceptie. Echipata cu un motor 1,4 TSI si DSG 6, rezervor de 60 de litri si doar 5 locuri – nu am luat cu 7 din doua motive: locurile din spate suplimentare nu sunt chiar locuri normale si in plus costa mai mult [ cam 1000 de euro ]. Revenind la rodaj, sfatul este sa faceti primul drum cat mai lung posibil, daca se poate 1000 de kilometri cel putin. Eu acum sunt la Chisinau, deci cam greu sa gasesc drumuri bune si lungi. Am sa merg sa fac poze cu Kodiaq-ul la Soroca, cam 300 de kilometri dus-intors.

Pentru un rodaj corect va trebui sa folositi benzina de calitate, sa nu fortati motorul in primii 10.000 de kilometri, sa faceti schimbul de ulei la timp. Toate acestea vor duce nu doar la o viata mai lunga a masinii voastre dar si la un consum de ulei mult mai mic. Motoarele TSI consuma ulei, asta e o certitudine. Dar oare care este consumul normal de ulei la o masina echipata cu motor TSI? Intre 500 si 1000 de ml intre doua schimburi. Dar sunt si cazuri in care nu trebuie sa adaugi ulei deloc, mai ales intr-o exploatare corecta a masinii.

Sfaturi: nu folositi Skoda Kodiaq doar in oras, alternati cu drumuri mai lungi, macar de 200 de kilometri dus si tot atata la intors. Desi o sa zici ca ai consumat benzina degeaba, asta va duce la marirea duratei de viata a motorului, deci la economie.

Acum imi dau seama ca alegand varianta Ambition in loc de Style am luat varianta mai ieftina, fara a zice ca deja pentru aia destepti exista varianta 1,5 TSI in loc de 1,4 – asta e viata. Abia astept sa vina, sa-i fac rodajul in doua etape, despre care o sa mai discutam intr-o postare viitoare.

Skoda Kodiaq 2020

Skoda Kodiaq 2020 in perioada de rodaj

De ce este șofranul asa de scump?

Cine nu stie experesia romaneasca: ce stie taranul ce-i șofranul? Acum banuiesc ca sunt destui corporatisti care au aceiasi problema, asa ca pentru inceput o sa venim cu „definita”: sofranul este un condiment foarte scump, cel mai scump din lume de fapt, de aici ii si vine numele de aurul rosu. Mai sunt condimente scumpe, am mai scris noi parca despre semintele de Aji Charapita, care chiar daca nu sunt la fel de scumpe ca sofranul, tot costa o avere. Un kilogram de sofran costa pana la 40.000 de euro! Iti dai seama ce de bani am face daca am avea macar un kilogram pe balcon?

De ce este șofranul asa de scump?

Dar de ce este șofranul asa de scump? Pai pentru ca se culege doar manual, iar pentru a strange un kilogram este nevoie de 150.000 de flori. Iar de la ele se culeg doar cele trei stamine, asta doar odata pe an. Ati prins ideea, da. Initial sofranul era folosit in Perisa drept condiment pentru mai marii statului. Daca poti cultiva Aji Charapita chiar si pe balcon, sofranul nu se poate cultiva la noi. Asta chiar daca ai facut repede un calcul si ti-a iesit ca daca ai avea 2 kilograme de ardei iute sau unul de sofran, ti-ai lua o garsoniera lux sau un SUV.

Daca sofranul ari fi fost doar un condiment, probabil ca nu ar fi fost mare lucru, ne lipseam de el si gata. Dar recent studiile au aratat ca acesta are si proprietati curative. Iar cum stresul este boala secolului, numai bine ne-ar prinde niste sofran. Te pui pe cules din septembrie si pana in noiembrie, stragi un kilogram de pistile si esti aranjat. Nu mai zic de alte proprietati miraculoase ale sofranului, este suficient sa va zic ca nici macar nu trebuie sa consumi mirodenia, poti mirosi floarea aia albastra si ai scapat de orice stres.

Ziceam mai sus ca sofranul nu creste in Romania, dar asta nu i-a impiedicat pe unii intreprinzatori sa incerce. Vestea mai putin buna este ca acesti investitori nu sunt romani, ci veniti aici atrasi de hectarele nesfarsigte de campuri nelucrate. Avand in vedere pretul mare al sofranului, cine stie, poate se gasesc si muncitori – daca nu, aducem din est, ca sunt mai harnici si mai putin pretentiosi. Doar ca investitia nu este chiar asa de mica, cum ar fi in cazul semintelor de Aji Charapita.

Oltenii au fost primii care au vazut sofran la ei pe camp, la Bustuchin. Au rasarit peste 20 de hectare cu flori violete, iar in Caraş-Severin la Berzovia deja afacerea a inflorit. Plantarea bulbilor de sofran se face in august iar din septembrie incepe culesul florilor si de face pana in noiembrie. Evident, daca nu da inghetul.

șofran

De ce este șofranul asa de scump?

Cine sunt Inochentiştii

Probabil ca nu ati auzit de Ioan Levizor insa ati auzit de Inochentişti, altfel nu ati fi ajuns aici. Este un roman [ moldovean ] nascut in satul Cosouti din Soroca. Acesta s-a calugarit si a luat numele de Inochentie. Culmea este ca icoane cu figura calugarului trimis de rusi in Siberia mai gasesti si azi in Transnistria. Doar ca i s-a uitat povestea si martiriul. Asa-i istoria, norocul nostru este ca mai sunt inca persoane care au trait acele vremuri si pot povesti istoria trista a acestor oameni. iar faptul ca nu casim detalii despre Inochentism decat in WikiPedia in limba engleza [ rusa, latina si germana ] spune multe.

Cine a fost Ioan Levizor – Inochentie

Cine mai stie azi ca in 1917 romanii din Transnistria de atunci, mult mai mare decat cea de azi, au cerut introducerea limbii romane in scoli, in biserica si adminstratie. A fost in van, stim cu totii ce a urmat. Azi in actuala Transnistrie nu se invata despre acea perioada, nu se inavata nici la Bucuresti si nici la Chisinau. Ar prinde bine, nu credeti? Cine a auzit azi de parintele Inochentie si de Inochentiştii. Cei din urma nu au fost putini, au refuzat sa fara armata, sa mearga la scoala ca sa nu fie obligati sa invete limba rusa, iar la final au renuntat si la biserica in care nu se vorbea romaneste.

Oare ajunge cineva in Balta sa vada biserica unde a slujit cu credinta parintele Inochentie si de unde a pornit miscarea inochentista? Aceasta nu s-a stins odata cu disparitia ieromonahului pe 31 decembrie 1917, a continuat mult timp, iar astazi cei care au trait acele vremuri simt ca au luptat degeaba, fiind dati uitarii. Ei bine, eu nu v-am uitat, uite am dedicat un prim articol acestei perioade, dar promit ca voi continua, pe masura ce voi avea date mai multe, pentru a reaminti fratilor de peste Prut ca istoria e mult mai complexa decat o stiu ei – si noi deopotriva.

Parintele Inochentie s-a nascut la data de 24 februarie in anul 1875 si a parasit aceasta lume in anul 1917 pe 30 decembrie. Sunt multe de zis si de scris despre perioada in care parintele Inochentie a fost in fruntea romanilor din Transnistria, pentru a le da acestora speranta si ai indruma catre mantuire. Daca va intereseaza subiectul, nu trebuie decat sa ne spuneti. Vom analiza pana si controversele legate d enumele sau si a lucrarilor sale.

părintele Inochentie

Cine a fost Ioan Levizor – părintele Inochentie

Cele mai lungi domnii din Romania

Toata lumea stie ca Stefan cel Mare a avut cea mai lunga domnie dintre toti conducatorii de pe actualul teritoriu al Romaniei, dar mai departe lista e mult mai lunga. Musatinul a domnit 47 de ani, intre 1456 si 1504, dar Mircea cel Batran a avut si el o domnie destul de lunga, fiind stapan in Muntenia sau Tara Romaneasca – cum vreti sa-i ziceti, tim de 32 de ani. Totusi pe locul doi la capitolul numar de ani pe tronul tarii este ocupat de Basarab I, cu 42 de ani. Au mai fost domnii mai lungi sau mai scurte, il amintim pe Constantin Brancoveanu care a domnit 26 de ani, intre 1688 si 1714.

Cele mai lungi domnii din Romania

Nu v-ati imaginat totusi ca in istoria mai recenta a Romaniei, regele Carol I a domnit de fapt cel mai mult, in total aflandu-se la carma tarii peste 48 de ani, intre anii 1866 si 1914. Da, l-a detronat cu peste un an pe marele Stefan cel Mare. Iar daca coboram mai mult in istorie, ajungem la Burebista, care a condus Dacia timp de 38 de ani. Iata ca deja aveti o lista mai lunga cu domniile care au durat peste 30 de ani. Ar mai trebui adaugat Alexandru cel Bun al Moldovei cu ai sai 32 de ani la domnie.

Asadar cele mai lungi domnii au fost cele de peste 40 de ani, Carol I, Stefan cel Mare si Basarab I. Apoi au fost domniile de peste 30 de ani, mai sunt si cele cu durata intre 10 si 20 de ani. Dar ce te faci cu cele mai scurte domnii din istoria romanilor? Am avut chiar domnitori pentru doar doua saptamani. Asa a fost istoria noastra, multi domnitori, unii de mai multe ori, altii nu au apucat nici macar sa doarma prea mult in fruntea tarii, ca au si plecat. Sa-l amintim si pe Petru Rares, care a acumulat in cele doua domnii ale sale 16 ani. Ar fi putut fi mai mult, daca nu avea o pauza de aproape 3 ani, intre 1538 si 1541.

Decebal a condus Dacia si el destul de mult, daca ne gandim la ce perioada ne referim, 19 ani. A preluat Dacia in anul 87 si a fost invins in anul 106. Va place istoria? Mai treceti pe aici, sa o studiem impreuna!

Carol I

Cele mai lungi domnii din Romania

1 24 25 26 27 28 80